Ştefan Radu Oprea detonează întregul narativ lansat de cuplul guvernamental Bolojan-Gheorghiu: listarea la bursă a companiilor anunțate nu aduce bani la buget, ci îi împuținează, iar lista nu are nicio legătură cu îndeplinirea jalonului PNRR, anunță secretarul general al Guvernului. Mai mult decât atât, Oana Gheorghiu acționează de parcă nu și-ar cunoaște fișa postului.
„Veniturile din privatizare nu sunt recunoscute ca venituri bugetare curente în metodologia ESA 2010 după care Eurostat calculează deficitul României. Ele intră într-un cont dedicat. Listarea nu reduce deficitul structural raportat la Bruxelles. Din contră pierzi dividendele pe care statul le încasează în fiecare an, an de an. O astfel de decizie ar putea avea sens dacă banii ar merge intr-un fond suveran, dar aceasta este o altă discuție”, scrie Ştefan Radu Oprea pe pagina sa.
Cade și mitul jaloanelor PNRR! „Jalonul 443 prevede listarea sau restructurarea a cel puțin 3 companii de stat din domeniul energiei și transporturilor, cu termen august 2026. El nu are legătură cu CEC Bank, Loteria Română sau Portul Constanța. Mai mult, chiar doamna Gheorghiu a confirmat că listarea nu mai este posibilă în termenul rămas- un proces profesionist durează minimum 9–18 luni. România va propune Comisiei Europene restructurarea a trei companii: Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN. Așadar, lista de listare anunțată public nu are legătură cu îndeplinirea jalonului PNRR- care, oricum, se rezolvă prin restructurare, nu prin listare”, punctează secretarul general al Guvernului.
„Un alt argument invocat este că listarea ar pune capăt sinecurilor și ar introduce buna guvernanță. Argumentul nu are sens pentru că Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate la bursă. Au deja transparență, raportare publică trimestrială, management evaluat de piață și consilii de administrație supuse regulilor guvernanței corporative. Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță — ea există deja. În schimb, statul pierde pe termen lung dividendele aferente pachetului vândut, fără niciun câștig compensatoriu. În cazul acestor companii, decizia de listare suplimentară este fără logică economică”, demolează Ştefan Radu Oprea încă o parte din narativul bolojanian.
Iar felul în care au decurs lucrurile ridică semne de întrebare cel puțin la fel de mari. „Documentul cu lista exploratorie- CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română, Poșta Română și altele- nu a fost dezbătut în CNR9, Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9, organism prezidat chiar de doamna Gheorghiu. Documentul a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de guvern în dimineața ședinței, neexistând timpul necesar pentru a fi studiat. Un document cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit astfel organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza. Ironia este că guvernanța corporativă și listarea la bursă înseamnă transparență- ori doamna Gheorghiu a folosit cea mai opacă procedură posibilă, introducerea documentului pe sub radar”, devoalează secretarul general al Guvernului halucinanta manieră în care au fost forțate lucrurile.
Reamintim că Oana Gheorghiu a fost implantată ca vicepremier „independent” în cabinetul Bolojan toamna trecută, gest motivat prin larga sa „experiență în managementul proiectelor de anvergură și al societății civile”. Despre metoda listării propuse pentru Hidroelectrica și Romgaz (ABB), Ştefan Radu Oprea susține că ar însemna „prăduirea rapidă, 24-48 ore, cu DISCOUNT”, promițând să revină cu detalii într-o altă postare.