Una dintre cele mai vechi și experimentate organizații nonguvernamentale din România cere Parlamentului să clarifice mai multe articole din proiectul Legii Apărării Naționale, care „sunt atât de vagi încât ne pot restrânge drepturi sau ne pot trimite la război chiar și fără o decizie NATO”.
„Legea vorbește despre „amenințări și pericole” fără să spună concret ce sunt — astfel autoritățile ar putea justifica măsuri extreme (de exemplu blocarea unor canale media sau interzicerea protestelor) chiar dacă nu e declarată o stare excepțională.
Textul permite intervenții militare pentru a contracara „amenințări hibride” — dar termenul nu e definit, iar legea nu impune o decizie prealabilă a NATO. Asta ar putea duce la trimiterea de trupe într-un alt stat, fără coordonarea Alianței. De exemplu: legea nu spune dacă un atac cibernetic, o campanie de dezinformare sau un document scos dintr-un rechizitoriu pot fi considerate motive suficiente pentru a porni o acțiune militară externă”, arată cei de la APADOR-CH.
„Dincolo de acest neobişnuit avânt războinic, foarte suspect, care rezultă din textul de lege propus, avânt în contradicţie vădită cu comportamentul paşnic al ţării de până în prezent, întrebarea care se pune este ce înseamnă şi în ce pot consta acele „ameninţări hibride” care justifică acţiuni militare împotriva altui stat. Dacă tot e să mergem la război, măcar să ştim pentru ce.
Ca studiu de caz, ne putem întreba dacă „documentul” extras dintr-un rechizitoriu, prezentat, la Copenhaga, de preşedintele Nicușor Dan, drept „probă solidă” a interferenţei ruseşti în alegerile prezidenţiale din 2024 ar putea fi sau nu considerat probă solidă a unei „ameninţări hibride”, care să justifice o intervenţie militară împotriva statului bănuit ca autor al acelei ameninţări?
Pe lângă definirea clară a noțiunii de „amenințări hibride”, legea ar trebui să indice şi un prag minimal al gravităţii acelei ameninţări, pentru ca ea să poată sta la baza iniţierii unei acţiuni militare pe teritoriul altei ţări, adică al declanşării unui război”, punctează în comunicatul lor cei de la APADOR-CH.
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki cere rescrierea tuturor articolelor cu probleme de coerență „pentru a asigura claritate, previzibilitate și respectarea principiilor constituționale, astfel încât măsurile de apărare să nu poată fi folosite pentru restrângerea nejustificată a libertăților sau pentru acțiuni militare arbitrare.”
Citește și- De ce a dorit legiuitorul să încalce Constituția?