Organizația Reporteri Fără Frontiere tocmai a publicat Indicele Mondial al Libertății Presei– România se clasează pe locul 49 din 180 de țări și teritorii evaluate, o poziție care, pentru un stat al unei Uniuni ce defilează sub stindardul democrației și libertății, ar trebui cel puțin să dea de gândit. Indexul apare într-un context grăitor de la sine: Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizările depuse de AUR în cazul numirilor de la TVR și Radio România, stabilind că Parlamentul va trebui să demareze procedura pentru numirea unor noi Consilii de Administrație.
Citește și- La Zi: care presă, care libertate?
Nici Franța nu excelează: se situează pe locul 25 în clasament, iar abuzurile juridice-inclusiv acțiunile SLAPP împotriva jurnaliștilor- apar și în țări cu poziții relativ bune în index, cum este cazul Franței. Paradoxal sau nu, România și Franța sunt surclasate de state africane ca Namibia(23) și Africa de Sud (21). În Top 5 se află Norvegia, Țările de Jos, Estonia, Danemarca și Suedia, în timp ce Germania, „locomotiva UE”, ocupă abia locul 14.
Un caz cu totul aparte îl reprezintă Statele Unite, care au ajuns pe locul 64, cel mai slab rezultat din istoria recentă a țării. Căderea este atribuită în mare parte controlului politic și economic exercitat asupra marilor trusturi media în perioada guvernărilor democrate, fenomen accentuat de polarizarea extremă, „news deserts” (zone fără presă locală independentă) și presiuni economice care au afectat indicatorul economic al indexului cu peste 14 puncte în doar doi ani.
În 25 de ani, scorul mediu al celor 180 de țări și teritorii evaluate nu a fost niciodată atât de scăzut. România, cu presa sa fragmentată, aflată sub presiune constantă din partea politicului, vulnerabilă economic și ținută ca în clește între interesele proprietarilor de trusturi și represallile unor organisme precum CNA sau ANCOM, ilustrează din plin această tendință globală.