Președintele Karol Nawrocki blochează participarea Poloniei în programul SAFE, deși țara sa urma să fie cel mai mare beneficiar al fondului de împrumuturi pentru înarmare pus la cale de birocrații Uniunii Europene. Nawrocki a justificat opoziția sa și a partidului PiS prin faptul că programul SAFE ar fi „o formă de presiune germană asupra Poloniei”, care ar „aduce datorii și ar limita libertatea” de a cumpăra arme. El susține că există o variantă mai bună, care presupune investiții din profiturile generate de creșterea valorii rezervelor de aur și valută ale Băncii Naționale poloneze.
Inclusiv „ Germania, alături de alte 7 state membre UE, au refuzat să se împrumute în cadrul SAFE”, menționează europarlamentarul ECR Gheorghe Piperea, care anunțase de acum câteva zile pentru publicul din România intenția președintelui polonez.
„Parlamentul European a sesizat Curtea de Justiție a UE tocmai pe motiv că programul SAFE încalcă art. 122 din TFUE, fiind folosit abuziv pentru a exclude Parlamentul European de la decizie.
Când state ca Germania și Polonia, precum și Parlamentul European au asemenea dubii, ar trebui ca un leadership rațional al unei țări ca România, aflată în recesiune economică, să se gândească mai serios la implicațiile unui împrumut de tip SAFE. Numai că în România este serbare națională pe tema mirobolantă a accesării unui asemenea împrumut, cifrat la cca 17 miliarde de euro. Banii cu care ne vom fi procopsit din acest împrumut vor merge în industria militară germană și franceză. Mai important chiar: România va fi mai bine pregătită să facă donații către Ucraina, până la victoria finală contra Rusiei. În plus, România și-a pus la dispoziția americanilor bazele militare, pentru necesitățile războiului din Iran … Am devenit țintă… Pohta ce-au pohtit războinicii de tastatură”, scrie avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa.
Iar „surprizele neplăcute” curg una după alta și în proiectul de buget pe 2026 al Guvernului Bolojan, remarcă Gheorghe Piperea. „Pentru a-și respecta noile atribuții auto-mandatate, de cenzură a internetului, CNA a primit un buget cu 126,5% mai mare decât în 2025… TVR, o instituție foarte independentă, foarte gustată de public, foarte eficientă, va avea un buget de 500 de milioane de lei, cu 3,34% mai mult decât anul trecut.
Administrația prezidențială va primi 103,4 milioane lei anul acesta, cu 44,7% mai mult decât anul trecut. Probabil că acum președintele va putea să se plimbe și el teleleu prin lume, cum a făcut Iohannis.
CCR va primi cu 4,47% mai mulți bani decât în 2025. Puțini, la câte prime ar trebui să primească judecătorii aceia sârguincioși, care au andosat 6 rânduri de „măsuri de austeritate” ale guvernului Bolojan, chit că aceste măsuri au adus doar solidaritate în suferință, iar nu și reducerea deficitului.
Ministerul de Interne (inclusiv miliția internetului) va primi 35,7 miliarde lei, cu 3,8% mai mult decât în 2025. Apărarea primește cu 16,4% mai mult decât în 2025 – va ajunge la 49,3 miliarde lei. Cu siguranță, avea nevoie și Ucraina de niște donații de armament, până la „victoria finală”. SRI ajunge la un buget absolut uluitor: 5,2 miliarde de lei, adică peste 1 (un) miliard de euro, cu 13,8% mai mult decât anul trecut… SRI este cea mai bogată (pe cap de angajat) instituție de acest gen din UE, iar la nivel global cred că e depășită doar de serviciul secret iranian… Ministerul Dezvoltării pierde 6 miliarde de lei față de anul trecut. Și, cică, acesta este un buget al investițiilor”, mai scrie Gheorghe Piperea pe pagina sa. Reamintim că mai puțin bani vor primi și ministerele Sănătății, Transporturilor și Muncii, potrivit bugetului anunțat pentru 2026.
The article is financed by the ECR Group in the European Parliament.