Sub privirile încă euforice ale unora, un fenomen fără precedent și extrem de grav se află în plină derulare, ridicând întrebarea dacă nu cumva se urmărește impunerea stării de urgență din rațiuni economice, constată jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.
„România e în criză economică, a spus chiar noul președinte că suntem în recesiune, are guvern interimar, banii din visteria statului s-au terminat, are primele instituții care anunță că nu mai au bani de salarii, împrumuturile externe se iau tot mai greu, banii europeni sunt cvasi-blocați. Tot leadershipul politic e de acord că sunt necesare măsuri urgente și profunde. Dar, ce să vezi? Președintele țării face un anunț șocant: vom avea guvern plin în 3-4 săptămîni, că nu ne grăbim(??!) Apoi, mărește potul: una-două luni. Așa cum am scris, suntem deja în afara cadrului constituțional, premierul trebuia desemnat după consultări cu partidele imediat după căderea guvernului, pe 5 mai. Ce ascunde halucinanta tergiversare a instalării conducerii țării? Nu știm cu precizie. Dar începe să se contureze un scenariu terifiant: declararea, curînd, a stării de urgență la nivel național din rațiuni economice. Cu mînă liberă la luat măsuri radicale”, scrie jurnalistul într-un articol de pe Inpolitics.
Termenul vehiculat de Nicușor Dan ar însemna depășirea celor 45 de zile de interimat al miniștrilor, ceea ce ar genera probleme uriașe. Guvernul actual nu este limitat doar temporal, ci și ca atribuții, iar „tărăgănarea luării de măsuri – absolut aberantă dat fiind contextul grav – poate atrage curînd perspectiva unui colaps, iar asta poate împinge statul să declare starea de urgență în economie”, punctează Bogdan Tiberiu Iacob.
O astfel de situație ar duce la restrângerea unor drepturi și libertăți cetățenești și la aplicarea unor măsuri de forță în economie „precum ar fi controlul prețurilor pentru bunuri esențiale (alimente, medicamente, energie) pentru a preveni specula sau hiperinflația, amînarea sau restructurarea temporară a ratelor la credite pentru persoane fizice și companii, similar măsurilor din pandemie, acordarea de ajutoare de stat, subvenții sau șomaj tehnic pentru sectoarele afectate, intervenții ale BNR pentru a preveni colapsul financiar, cum ar fi injectarea de lichidități sau reglementarea retragerilor bancare, limitarea temporară a mișcărilor de capital pentru a preveni fuga de capital sau speculațiile valutare șamd” mai avertizează jurnalistul.