Îmi propusesem să nu mă bag deloc în campania asta, dar admit că nu mă pot abține. Prea „de lux” a fost „dezbaterea istorică” de aseară!
Preocupați să-și dea cu ștaif pe la toate încheieturile mirobolanta creație, organizatorii au reușit să asigure cadrul perfect pentru o anecdotică gâlceavă de locurile 3-4. Au și început bine, neivitându-l pe un Funeriu care, prin discursul din campanie și validat de propria evoluție profesională, le-ar fi asigurat o bine-venită prezență de „mijloc”. Au încasat, apoi, absența lui Ponta, pe care acesta a motivat-o față de alegători cu întâlnirea lui Trump Jr. Dar au încasat mai ales geniala lui Simion, care a reușit să intre în poză fără să încaseze linșajul pregătit, ba chiar să puncteze ca tip galant, care refuză să joace în telenovele de Palat. Și au rămas cei trei. Adică exact cei care în ochii publicului sunt girați, dintr-o direcție sau alta, de establishment.
Spectacolul care a ieșit vorbește de la sine. Nicușor se lipește iremediabil de eticheta pusă cu propria mânuță: rămâne candidatul „nu văd legătura”, de departe cea mai hazlie repetare a acestei formulări fiind savuroasa clipă în care am aflat de la unul care încearcă să facă un atu din postura de primar al Capitalei că nu vede nici în al doilea mandat legătura dintre viteză și București. În pofida strădaniilor, Elena ne-a reamintit că este simpatică-foc dar Troia a căzut, nu se mai ridică, ba chiar îi șade bine în istorie. Crin a dominat, reușind să-l pună pe celebrul matematician în postura de elev venit la corigență și pe Elena în cea de actor principal de telenovele. Din sceneta ratată de organizatori și prea ocupat să atace la Victoraș pentru a-i demonstra „poporului pesede” că el merită voturile, Crin cred că a reușit „decât” să-și asigure un glorios bronz.
Mai sunt doar niște zeci de ore, spectacolul continuă cu tot ce e mai savuros pe mese și mase, dar mie nu-mi dă pace un gând poznaș… Dacă dă și peste noi, chiar acum, pana aia de curent?