Curg reacțiile pe marginea demisiei lui Klaus Werner Iohannis și odată cu ele prinde contur final „radiografia” unui personaj care a trecut România de pragul dictaturii și va rămâne în istorie, după un deceniu la conducere, drept autor al eșuării Statului.
„I s-au încleștat maxilarele, l-au lăsat nervii și i-a tremurat obrazul. Putem presupune ce și-a zis în gînd, dar este de nepus pe hîrtie… O fi aruncat cine știe ce pe masa biroului din Palatul Cotrocenilor și a chemat scribălăii și le-a zis: haideți să scrieți discursul de demisie! (…) mai punem capăt unui deceniu pierdut”, scrie Cornel Nistorescu în Cotidianul.
„Cel mai arogant, indolent și incompetent Președinte al României a demisionat. Știrea e înșelătoare. Iohannis se afla ilegal în funcție și nu putea demisiona. Formula corectă e: ilegalul s-a pitit.
Fuga lui Iohannis e apogeul unei cariere clădite pe vorbe goale și falsuri depline. Pînă în ultima clipă, Iohannis a rămas fidel minciunii și a reușit să susțină că pleacă pentru că nu vrea să fie pretextul unei crize care ar face România de rîs. Absolut fals! Iohannis a plecat după ce a făcut România de rîs, prezidînd glorios asupra anulării alegerilor prezidențiale”, consideră publicistul Traian Radu Ungureanu într-un articol preluat de R3media.
„Ce a făcut Klaus Iohannis în ziua în care și-a anunțat demisia din funcția de președinte? A semnat un decret prin care i-a decorat pe judecătorii CCR, aceia care au anulat alegerile prezidențiale. Șocant gest, ca în ziua în care îți pregătești anunțul de ieșire din scenă să fii nevoit să dai cu pixul peste niște decorații acordate tocmai judecătorilor responsabili de haosul politic de la București” remarcă Nicholas Cezar în Ziarul Național.
„Azi, la anunțul demisiei, am văzut un președinte de-a dreptul speriat, cu vocea tremurîndă, o premieră pentru liderul-robot. E doar o opinie personală, dar cred că Iohannis a făcut gestul sub o mare presiune, a se citi amenințare, una care nu putea să vină din interiorul țării”, comentează jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob. „E foarte posibil, chiar probabil, că precipitarea evenimentelor care au dus la această decizie s-a declanșat după celebra, de acum, postare pe X a emisarului special al președintelui SUA, Richard Grenell, din 3 februarie” mai scrie jurnalistul care a adus pe Inpolitics la cunoștința publicului român poziția oficialului american, potrivit căreia nu Rusia, ci administrația Biden s-ar fi amestecat în alegerile anulate din România.
Și, aș adăuga, panica s-a desăvârșit sub presiunea de interior căreia chiar nu i-a putut rezista: cum să piardă 75% din salariul de președinte pentru tot restul vieții, atâtea elemente de protocol sau paza și protecția, atât de necesare după un deceniu de aroganță și batjocură la adresa românilor? Căci asta ar fi urmat dacă era suspendat. Așa că, când se miji de ziuă, Șeherezada se făcu nevăzută, vorba unui prieten…