Discuțiile pe marginea raportului asupra statului de drept în UE din comisia JURI a Parlamentului European au atins și România, fără a se opri, însă, la adevărata problemă: anularea alegerilor. Momentul de la mijlocul săptămânii a fost marcat și de o „picanterie”: irlandezul Michael McGrath, comisar european pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor, a asigurat cu cinism un „schimb de opinii” în cel mai pur stil britanic… Printr-o „eschivă tipică birocrației UE, problema a fost amânată pentru momentul raportului pe anul 2025, care va fi prezentat în 2026…” explică vice-președintele Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, avocatul român Gheorghe Piperea.
„Iată, mai jos, în rezumat, poziția exprimată de grupul ECR în cadrul acestui „schimb de opinii”.
„Raportul evidențiază elemente persistente în unele state membre, inclusiv întârzieri în reformele judiciare, acuzații de corupție și amenințări la adresa pluralismului mass-media. Deși subliniază progresele înregistrate în anumite domenii, raportul semnalează “deficiențe” recurente, în special în țări față de care UE ridicase deja obiecții. Anumite state membre sunt menționate pentru eșecul de a pune în aplicare recomandările anterioare, amplificând tensiunile dintre UE și guvernele naționale.
[…] constatările și recomandările raportului riscă să submineze principiul subsidiarității, conform căruia statele membre își păstrează responsabilitatea principală pentru asigurarea statului de drept pe teritoriul lor. Este un fapt dovedit că, deseori, Comisia adoptă o abordare unică, ignorând diversitatea sistemelor juridice, a contextelor culturale și a tradițiilor de guvernare din UE.
[…] trebuie subliniată necesitatea de a respecta suveranitatea statelor membre și de a ne se asigura că monitorizarea statului de drept nu devine un instrument politic (nota: prin ordin executiv, Donald Trump tocmai ce a interzis utilizarea sistemului judiciar american ca arma polotică).
[…] Subiectivitatea și lipsa de transparență a raportului – metodologia utilizată pentru evaluarea statelor membre este adesea lipsită de claritate și coerență. […] procesul de evaluare este influențat de prejudecăți politice, anumite țări fiind vizate în mod incorect, în timp ce altele primesc un tratament blând pentru probleme similare.
Impactul asupra suveranității naționale – mecanismul statului de drept este utilizat ca instrument de presiune asupra statelor membre pentru alinierea la normele și valorile UE care ar putea să nu reflecte prioritățile sau tradițiile locale. […] este necesar ca statelor membre să li se permită să abordeze problemele de guvernanță în moduri care să se alinieze cadrelor lor juridice și culturale naționale.
Exces în ceea ce privește corelarea fondurilor UE – raportul se aliniază regulilor (cutumiare) privind condiționalitatea, care permite UE să suspende fondurile dacă se consideră că un stat membru a încălcat principiile statului de drept. […] astfel de măsuri financiare riscă să penalizeze cetățenii mai degrabă decât să abordeze deficiențele instituționale și afectează în mod disproporționat statele membre mai mici sau mai puțin rezistente din punct de vedere economic.
Polarizarea politică – concluziile raportului pot exacerba diviziunea (deja vizibilă, mai ales după instalarea lui Trump la Casa Albă, n.n.) dintre statele membre și instituțiile UE. De asemenea, raportul alimentează scepticismul cu privire la neutralitatea UE. Mai mult decât oricând, este nevoie de bun-credință, bun simț și cooperare. Dialogul pe aceste baze este singura modalitate onestă de soluționarea problemelor legate de statul de drept”, informează europarlamentarul român Gheorghe Piperea.