Mă scuzați că nu curg cu valul. E un „mulțam” venit din post-sarcasm și cât se poate de sincer. Cu fața într-un pumn atât de crunt și pervers aplicat, creierul ar trebui să iasă prin dezmeticire direct cu reacții de apărare. Alea care au lipsit de prea multe ori până acum, în fața unei lumi hâtre, care ne-a jumulit fără scrupule, în timp ce ne ținea lecții de moralitate.
Poate se trezesc din reverie și fantasme entuziaștii gratuiți și limbuți (politicieni, intelectuali de pluton și alți aparatnici) care înțeleg din statul în genunchi însoțit de mângâieri pe cap că asta ar avea legătură cu respectul și dragostea. Poate înțeleg slugile, până la urmă, care-i soarta slugii.
Poate înțelegem, până la urmă, vorbe din vechea noastră înțelepciune populară. Aș enumera un „interesul poartă fesul”, „frate, frate, dar brânza-i pe bani” și multe altele, pe care unii s-au grăbit cu elan neo-pionieresc să le decreteze ca retrograde, dar austriecii ne arată că sunt literă de lege pentru ei.
Poate își dau câte o pereche de palme în oglindă toți fraierii și fripturiștii care s-au îmbătat cu vorbe goale și apă chioară de protocol, în timp ce pierdeam sectoare întregi din economie sub pretextul căii spre succes. Poate se ajută cu câte un șut în fund reciproc lacheii care exultau la schimbarea gărzii de la Alba Iulia și Timișoara în uniformele „dragonilor roșii”, care măcelăreau români acum câteva generații.
Poate se vor face auziți ăia mai bine de doi din trei români, peste care studiile serioase tot dau și care pun țara în prim-plan, vor respectarea valorilor noastre și cred în „prin noi înșine”.
Poate ne punem pe verificat respectarea clauzelor de privatizare nu din răzbunare, ci din simplă și obligatorie trezire și întoarcere la realism. Poate constatăm și că ceea ce spun unii pe la colțuri, că s-au strâns zeci de miliarde datorii către statul român din redevențe și alte cele, sunt adevărate și luăm măsuri.
Și îi mai mulțumesc dintr-un punct de vedere Austriei pentru gestul ăsta de cinic și trufaș egoism (bineînțeles, e un biet efect de mantă): am rămas în afara unui spațiu prezentat ca excepțional, dar în care se întâmplă prea multe lucruri urâte și neexplicate publicului de la noi.
Este și demonstrația cea mai simplă și limpede că ideile care au stat la baza facerii UE și principiile trâmbițate ca etalon al funcționării sale au eșuat. De aici încolo, oricine refuză luarea în calcul a unui plan „B” pentru România este un simplu idiot util altora, din punctul meu de vedere. Ceea ce poate rezulta din respingerea de azi, în contextul pe care îl treversăm, este aboslut copleșitor. Om vorbi altădată. Un singur lucru aș sublinia: nu vă mai luați după fentă… Austria și Olanda sunt orchetrașii (dovediți de atâtea ori!) Germaniei. Iar despre lipsa de scrupule a „lokomotivei Europei” care a însângerat continentul de două ori într-un secol, s-a ridicat pe Planul Marshall american, pentru ca apoi s-o dea în boabe cu Rusia pentru a pune căpăstru Europei…chiar sunt prea multe de povestit. Mulțumesc, Viena, pentru această „scăpare” de 8 decembrie!