Yanis Voroufakis, profesor de economie și fost ministru de Finanțe al Atenei, realizează o necruțătoare radiografie a parcursului Greciei de la aderarea la Uniunea Europeană până în prezent. Articolul publicat de UnHerd și preluat de Cotidianul este unul cutremurător și pentru români, prin prisma asemănărilor pe care le enumeră economistul.
„Când Giscard a ținut discursul din 1979, cu un an înainte ca Europa de Nord să ne primească oficial în UE, cei mai mulți greci s-au bucurat. Dar vai, am realizat repede că prețul pe care îl vom plăti pentru acest privilegiu va fi pierderea generală a demnității. Sunt întrebat deseori de ce Europa ne-a primit în Piața Comună și apoi în zona euro. Răspunsul corect sună ciudat astăzi: pentru că atunci, în 1979, când Giscard vorbea foarte liric despre civilizația greacă, statul elen avea una dintre cele mai mici datorii publice din Europa, iar cetățenii greci nu aveau aproape deloc datorii. Da, eram niște oameni săraci însă ne descurcam cu mijloacele noastre modeste și trăiam foarte cumpătat. De aceea am fost acceptați în UE: datoriile mici și numărul mare de proprietari de locuințe este o combinație care îi face pe bancherii occidentali să-și frece palmele”, scrie Yanis Voroufakis.
În cazul României, încă rezistăm pe primul loc în UE ca pondere a proprietății asupra locuințelor. Însă, vă amintiți de acel „zero datorii externe” fără precedent în istorie? BNR tocmai a publicat cele mai proaspete date: în doar șase luni, s-au mai adăugat peste două miliarde și jumătate de euro. Total: 137,26 miliarde de euro.
„Chiar în 1999, înainte de a fi primiți în zona euro, aproape niciun grec nu avea credite ipotecare sau card de credit. Însă pentru a intra în zona euro a trebuit să renunțăm la barierele comerciale și, mai târziu, să renunțăm total la controlul capitalului. Imediat a urmat un tsunami de importuri, de bani și împrumuturi din Europa de Nord pentru Grecia. Foarte dornici să ne bucurăm de superficialitatea materială a modernității, nu am opus rezistență. Până să ne dezmeticim, fabricile s-au închis (și s-au transformat în depozite pentru frigiderele și mașinile de spălat din import, care odată se fabricau în țară); conturile noastre bancare au trecut de la plus la minus; demnitatea și filotimia s-au făcut pulbere.
Implozia bulei datoriilor globale a fost doar o chestiune de timp, iar europenii și americanii care cândva ne-au lăudat și ne-au spus că suntem stâlpii civilizației occidentale ne-au întors spatele. S-au prefăcut că nu mai țin minte că ei au insistat să împrumutam munți de bani de la ei, pentru a le cumpăra automobilele, mașinile de spălat și haute couture – și nu au ezitat să ne facă în toate felurile, cu cuvinte pe care nu le pot reproduce aici.
Citește și- Crunt: datorăm de cinci ori banii din privatizări!
Mai rău, și noi grecii ne șoptim în barbă aceleași calificative. Când vorbim între noi suntem foarte critici cu noi înșine, mergând de multe ori până la ură… Și astfel, parțial din cauza dorinței de a nu-i dezamăgi pe cei care laudă civilizația greacă, parțial din cauza supărării pe noi înșine și pe Europa care ne-a abandonat iar apoi ne-a tratat ca pe o turmă care și-a pierdut valoarea de piață, răspundem acum cu falsă mândrie la niște sondaje idioate. Sigur, știm că este falsă, însă, din nou, falsa mândrie este ultimul resort pentru cei care au eșuat în viața reală”, concluzionează cu amărăciune Yanis Voroufakis.