„Când se mişcă plăcile tectonice, depinde unde te aşezi. România intră în acea perioadă. Sigur că Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi-n traistă, trebuie să avem conştiinţa că ceva se schimbă şi trebuie să ne schimbăm şi noi” susține profesorul Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Potrivit analistului, nu avem de-a face doar cu un conflict armat în Ucraina, ci lumea trece printr-o schimbare majoră, dominată deocamdată de o perioadă „gri”.
„În această perioadă albul şi negrul nu sunt culorile preferate nici pentru oamenii politici, nici pentru analişti.(…) Lumea intră într-un pragmatism al reaşezării în care fiecare îşi face jocul. S-a evocat ideea că anumite state încearcă să devină huburi pentru altcineva, adică să îşi construiască o valoare de întrebuinţare. În această lume, jocul trebuie să vină inclusiv din această perspectivă – ce valoare de întrebuinţare vei avea? Deşi România pare prea mică pentru jocurile acestea, exact în această perioadă trebuie să joci ca să îţi găseşti un rol de întrebuinţare. Aducându-ne aminte de Kissinger, China şi Rusia, oricât de mic rol a avut România, ea l-a jucat atunci. Nixon în 1967 a fost în România, a revenit in 1969. Lui Ceauşescu, care a fost în SUA, în 1970 şi 1973, i s-a mulţumit public pentru ce a făcut pentru relaţia dintre SUA şi China. A fost un succes, dincolo de orice alt considerent”, a spus Dan Dungaciu în cadrul unei dezbateri organizate de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române și Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică.
Citește și: Cum văd românii implicarea în criza din Ucraina
Întrebat de moderatorul Claudiu Lucaci cum poate România reacționa astăzi altfel, în condițiile în care rolul nostru este minor în luarea deciziilor globale, iar politicienii români par condamnaţi să gândească în paradigme déjà date, Dan Dungaciu a răspuns: „Dacă ne uităm înapoi, sigur că performanţa României a fost una nu foarte spectaculoasă. Dar suntem în altă logică. E ca scena din Naşul cu consilierii pe timp de pace şi consilierii pe timp de război. „Pacea” s-a încheiat, e adevărat că România a fost mediocră, nu a realizat nimic la adevăratele ei dimensiuni, nici măcar regional, dar acum a venit „războiul”, nu doar cel din Ucraina, se schimbă lumile. Când vine războiul, se gândeşte altfel, trebuie să gândeşti altfel. Nivelul pe termen scurt, intuiţia, sunt calităţile acestui spaţiu, care nu excelează în constanţă, în proiecte pe termen lung. Deci, dacă se gândeşte altfel, oportunitatea este acolo. Este mult mai greu să ieşi din rând când toate lucrurile sunt aşezate, dar acum este o şansă, poţi să joci o carte dacă vrei să o joci. Dar în primul rând trebuie să conştientizezi că lucrurile sunt un pic altfel şi trebuie să ne mişcăm un pic altfel. Ultimele mişcări strategice au alimentat zona „griului”, care este o zonă de potenţial.”
Citește și- Șoc: scad încrederea și simpatia față de Occident
Iar tabloul acestei „zone” este surpins printr-o creionare succintă a ceea ce s-a întâmplat la reuniunea G7. „Dacă tragem linie avem un moment de perplexitate, pentru că oamenilor acelora din G7 părea să nu le fie foarte clar ce au de făcut – vor să câştige războiul din Ucraina, dar nu participă nici unii în el, vor să facă capitalism, dar să pună taxe pe energie la nivel global, vor să încurajeze renunţarea la carburantul fosil, dar vor să plafoneze şi să reducă preţul petrolului şi gazelor. Cum poţi avea ambele în acelaşi timp? Un singur lucru au obţinut acolo – să reducă exporturile de aur din Federaţia Rusă, care reprezenta doar circa 6% din suma petrolului şi gazelor exportate de ei, iar 90% din acel aur mergea spre Marea Britanie. Deci practic, dacă se obţine asta, se scoate Londra din piaţa aurului şi o dai unui…asiatic. Deci nici măcar G7 nu au răspunsuri foarte limpezi, nici UE nu are răspunsuri ferme, nici liderii în ceea ce priveşte Ucraina…” a explicat Dan Dungaciu în cadrul dezbaterii care poate fi urmărită integral AICI.