Politicianul ungar János Volner anunță că formațiunea sa își schimbă denumirea în Partidul Huxit, pentru a-i reprezenta pe cei care vor ca Ungaria să părăsească Uniunea Europeană, informează Euractiv. Volner a fost membru Jobbik, partid de extremă dreapta devenit conservator, în octombrie 2018 s-a alăturat Mișcării Patria Noastră, de extremă dreapta, pentru ca în septembrie 2020 să-și fondeze propriul partid.
„Prima etapă de un an și jumătate din viața Partidului Volner s-a încheiat astăzi.(…) În viitor – semnalând următorul nostru mare obiectiv – vom continua sub numele de Partidul Huxit. Cel mai important obiectiv al nostru este realizarea ieșirii Ungariei din Uniunea Europeană”, a anunțat acesta pe facebook, cu doar câteva ore înainte de Ziua Europei. „Huxit are deja milioane de susținători, dar până acum nu se cunoștea nicio forță politică să îl ia în primire cu toată inima”, scrie Volner. Potrivit ultimului sondaj Eurobarometru, 48% din populația ungară consideră aderarea la UE pozitivă. În opinia politicianului, statele occidentale „intră într-o eră autodistructivă aservită idealurilor liberalismului extrem” care sunt în contradicție cu voința poporului maghiar.
Inițiativa lui Volner pune cu atât mai mult pe gânduri cu cât acesta s-a numărat, ca membru Jobbik, printre colaboratorii lui Viktor Orban. Iar acum pare să reflecte politica unui premier ungar tot mai orientat spre Moscova, fără să-l expună direct: „faptul că conflictul dintre Est și Vest necesită o nouă țară europeană de mediere, sigură pentru ambele părți, este o oportunitate uriașă pentru Ungaria post-Huxit”, mai scrie Volner în postarea sa din 8 mai.
Mai mult, acțiunea sa vine într-un moment ce pare de cotitură pentru politicile interne ale UE- după un semnal de neignorat privitor la federalizarea Europei, dat la câștigarea alegerilor din toamnă de cancelarul german Olaf Scholz și reluat recent de premierul italian Mario Draghi, chiar de Ziua Europei președintele francez Emmanuel Macron a lansat o propunere de modificare a tratatelor europene, dorită deopotrivă de Parlamentul European și șefa Comisiei Ursula von der Leyen. 13 state ale Uniunii, printre care România, dar în mod surprinzător nu și Ungaria, se opun acestui proiect, titrează R3media.
Citește și- Ucraina ca pretext cinic: devine UE un nou URSS
Își turează Budapesta motoarele, în speranța că va obține prin apropierea de Moscova ceva mai mult decât „reunificări deasupra granițelor”, pe fondul acestei situații complexe? Colac peste pupăză, inițiativa lui János Volner vine într-un moment încărcat la maxim de politicile pan-hungariste din ultimii ani ale premierul Viktor Orban. Dincolo de fricțiunile cu Ucraina, meciul de hochei disputat duminică între România și Ungaria a generat o situație vecină conflictului diplomatic, după ce grosul echipei noastre, alcătuit din sportivi de etnie maghiară, a cântat cot la cot cu echipa teoretic adversă imnul așa-zisului „Ținut Secuiesc”. Potrivit parlamentarului AUR Dan Tanasă, în galeria Ungariei s-ar fi aflat nimeni altul decât Tanczos Barna, ministru în Guvernul României. Țineți-vă bine: ne așteaptă vremuri nu doar interesante, ci de-a dreptul turbulente!
Citește și: Alegerile din Ungaria și reunificarea „deasupra granițelor”