Select Page

Revine un scenariu vehiculat în ultimul an și încă necontestat de la Cotroceni: ne-am pregăti de alegeri prezidențiale anticipate, întrucât Klaus Iohannis ar urma să-și încheie înainte de termen cel de-al doilea mandat. „Vreau să se consemneze că am zis-o azi, 30 martie 2022. Ne pregătim de alegeri prezidențiale anticipate. Perspectiva plasării domnului Klaus Iohannis în fruntea NATO e din ce în ce mai probabilă în toamna acestui an. E o premieră în politica românească, alegerile prezidențiale anticipate. Conflictul din Uraina accelerează această perspectivă”, a spus jurnalistul Robert Turcescu în podcastul EVZ Play de miercuri.

Citește și- Chiar așa: de ce se tace mâlc despre numirea la șefia NATO?

Invitat la discuție, publicistul Ion Cristoiu leagă de acest context și atacul virulent al consilierului președintelui, Alexandru Muraru, la adresa fostului președinte Traian Băsescu. În opinia sa, de-a lungul anilor petrecuți la Cotroceni „Iohannis a avut o singură problemă: să înlăture de pe scena publică pe cei care puteau fi măcar egalul lui ca personalitate. Avem la PSD pe Ciolacu, la Guvern pe Ciucă, dincolo Cîțu”, susține Cristoiu.

„A avut o problemă cu trecutul: singurul care-l concura era Traian Băsescu. De la acel moment în care CNSAS descoperă documentele până la acest articol, avem de-a face cu o încercare a lui Iohannis de a rămâne în istorie scoțându-l pe Băsescu. Iliescu e contestat, Emil e contestat. Operațiunea Băsescu a fost pusă la cale nedreaptă (…) Cred că în cazul unui șef de stat e bine să îi lași să treacă în posteritate și apoi să faci dezvăluiri. Ca să vedeți ticăloșia presei rechiziționate, am văzut aseară, ziceau Antena, Digi că Băsescu a dat nu știu ce capitaliștilor ruși. A dat și Merkel, era economie de piață”, a mai spus Ion Cristoiu.

Citește și: Otto cel Mare strălucește la Cotroceni

Pe cât de absent sau indiferent a părut de multe ori în plan intern, pe atât de prezent a fost Klaus Iohannis în a aproba solicitările venite din exterior privind înzestrarea Armatei, de exemplu. Și de galonat de diverși parteneri: în urmă cu doi ani, Iohannis a primit inclusiv Premiul European „Coudenhove-Kalergi”.  Personaj pe cât de controversat, pe atât de adulat în spatele primei scene a politicii europene, Richard von Coudenhove-Kalergi s-a născut pe 16 noiembrie 1894 la Tokyo, tatăl său fiind reprezentantul diplomatic al Imperiului Austro-Ungar, iar mama sa, fiica unui foarte bogat negustor japonez. În decembrie 1921, după dezintegrarea monarhiei bicefale, s-a alăturat lojii masonice Humanitas din Viena, iar un an mai târziu se număra printre cofondatorii Uniunii Pan Europene, alături de arhiducele Otto von Habsburg, pretendentul la coroana austriacă. Din doi în doi ani, societatea europeană care îi poartă numele acordă premiul unor personalităţi care şi-au adus contribuţia la proiectul Europei Unite, în memoria „marelui vizionar european”.

Considerat „părinte” al ideii de uniune europeană, Kalergi susținea în cartea sa Praktischer Idealismus că locuitorii viitoarelor State Unite ale Europei nu vor fi popoarele originale ale continentului, ci că „omul viitorului e de sânge mixt. Rasa viitorului, eurasiatică-negroidă, extrem de asemănătoare cu anticii egipteni, va înlocui multiplicitatea popoarelor cu o multiplicitate de personalităţi.” Scopul acestui proces, ce are ca „foaie de parcurs” și mişcările separatiste, este desfiinţarea naţiunilor, prin intermediul migrării în masă pentru amestecul rasial și anularea identitară, astfel încât lumea să fie mai ușor dominată de către „elită”.