Decizia Republicii Moldova de a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană are și un efect imediat: separatiștii de la Tiraspol solicită Chișinăului recunoașterea independenței Transnistriei. Depunerea cererii a avut loc fără a ține cont de opinia regiunii transnistrene și în afara cadrului consultărilor, astfel că s-ar impune un dialog „în scopul unei reglementări civilizate definitive a relațiilor, bazate pe existența pașnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător”, au anunțat separatiștii.
La prima vedere, acțiunea administrației separatiste complică situația Republicii Moldova. Surprinzător sau nu, anunțul Tiraspolului vine după ce chiar Comisarul European pentru Afaceri Externe și Securitate Josep Borrell, vicepreședinte al Comisiei Europene, a sugerat la Chișinău un statut special pentru regiunea separatistă.
„În același timp facem apel la Națiunile Unite, la OSCE, la mediatori și observatori în procesul de negociere, la comunitatea internațională în ansamblu cu cererea de a recunoaște realitatea care există de mai bine de 30 de ani- Transnistria”, se mai arată în comunicatul separatiștilor citat de presa de la Chișinău.
Cert este că situația comportă o analiză de profunzime, teritoriul de la est de Nistru reprezentând un „bolovan” politic legat de piciorul Chișinăului în scenariul unei eventuale reuniri a Basarabiei cu România, din cauza prezenței trupelor ruse. Fostul președinte Traian Băsescu sugera în primele zile ale conflictului din Ucraina renunțarea la Transnistria și declanșarea unei proceduri rapide de unire a Republicii Moldova cu România, pentru a asigura securitatea în zonă. În paralel, mai multe voci de la Chișinău au întărit ideea acestui scenariu, sugerând și amplasarea de trupe românești la Nistru. De la începutul războiului în Ucraina se vorbește intens despre implicarea trupelor rusești din Transnistria în conflict și despre un plan de avans al armatei ruse până pe teritoriul moldovean de peste Nistru.