La 72 de ore de la declanșarea războiului din Ucraina, de-a lungul și de-a latul planetei răsar afirmații care dau de înțeles că lumea a intrat într-o spirală din care nu va mai ieși la fel. Noul cancelar Olaf Scholz, spre exemplu, schimbă peste noapte paradigma germană a apărării de după al Doilea Război Mondial, anunțând că armata germană va primi de la bugetul federal 100 de miliarde de euro pentru investiţii şi proiecte de armament, într-un context în care finanţarea forţelor armate germane constituie de mai multă vreme un măr al discordiei între Berlin şi Washington. Cu puțin timp înainte, președintele american Joe Biden pronunțase un termen de care se teme toată lumea, indicându-l ca singură alternativă la sancțiuni: Al Treilea Război mondial. Am selectat câteva afirmații care nu ar trebui pierdute cu vederea…
„Ţările occidentale nu doar că adoptă acţiuni inamicale împotriva ţării noastre pe plan economic, mă refer la acele sancţiuni pe care le ştie toată lumea, dar, în plus, oficialii de rang înalt din principalele state NATO fac şi declaraţii agresive împotriva ţării noastre. În acest context, îi ordon ministrului Apărării şi şefului Statului Major militar să transpună forţele de disuasiune nucleară în modul special de luptă”, a afirmat duminică Vladimir Putin, citat de agenţia RIA Novosti.
„În 2014, președintele ales democratic al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost răsturnat și înlocuit de un regim pro-occidental. Putin nu a vrut să piardă Sevastopol, baza navală istorică din Crimeea, a ocupat peninsula și a declarant-o teritoriu rus. Președintele american Theodore Roosevelt a furat Canalul Panama cu la fel de multe remușcări.(…) Președintele Joe Biden promite aproape neîncetat că nu vom lupta în Ucraina. Atunci, de ce să nu elimini posibilitatea ca Ucraina să devină membră NATO, odată ce aderarea ar implica un lucru despre care Biden le spune americanilor că trebuie evitat, daca vor să supraviețuiască – un război cu Rusia?” scrie Pat Buchanan, fost director de comunicare al Casei Albe în timpul administrației Reagan, preluat de Cotidianul.
„Acest conflict ar putea deveni foarte, foarte sângeros” și ar putea dura „mai mulţi ani, deoarece ştim că Rusia are forţe semnificative.(…) Marea Britanie sprijină în mod absolut Ucraina în acest conflict foarte lung şi dificil”, a declarat duminică ministrul britanic de externe, Liz Truss, apreciind că Moscova ar putea încerca să folosească „arme şi mai rele”, relatează Agerpres.
„Acum, că Rusia a invadat Ucraina, orice speranță de pace între Statele Unite și Rusia a dispărut pentru totdeauna… Joe Biden spune că se gândește să lovească Rusia cu cel mai mare atac cibernetic din istorie. Ar fi un act de război(… ) cred că administrația Biden va încerca să întoarcă restul lumii împotriva rușilor și va încerca să le sufoce viața economic. Dar asta nu va funcționa, pentru că Rusia este foarte autosuficientă când vine vorba de alimente, energie și alte produse esențiale, iar Putin a semnat, de asemenea, acorduri comerciale foarte extinse cu China.Nu cred că Putin ar fi făcut această mișcare dacă nu ar fi avut o înțelegere cu China în culise(…) chinezii au văzut cât de slab au răspuns puterile occidentale la invazia Ucrainei, cred că asta face ca o invazie a Taiwanului să fie mult mai probabilă”, scrie Michael Snyder, analist de succes din zona alternativă americană, preluat de Activenews. „Cred că Volodymyr Zelensky este cel mai prost șef de stat pe care l-am văzut vreodată. Zelensky și-a împins toate jetoanele în mijlocul mesei, când rușii știau foarte bine că nu ținea nicio carte. Acum își va pierde toată țara”, adaugă Snyder.
„Există șanse mari ca președintele Putin să încerce să testeze în continuare determinarea NATO după campania din Ucraina. Locurile în care e de așteptat ca el să înceapă sunt țările non-NATO, dar apropiate de NATO – în special Suedia și punctele sale strategice din Marea Baltică, cum ar fi insula Gotland. Operațiuni limitate în zona gri ar putea fi, de asemenea, întreprinse direct împotriva țărilor NATO, care au devenit mai vulnerabile ca urmare a campaniei ucrainene: Moscova deține acum controlul zonei Suwalki, importantă din punct de vedere strategic, o porțiune de 104 kilometri a graniței Poloniei și Lituaniei, care se întinde între Belarusul dominat de ruși și enclava rusă Kaliningrad de la Marea Baltică. România, un vecin slab militar al Ucrainei, va vedea probabil în curând forțele ruse aliniate de-a lungul graniței sale, în poziția de a oferi sprijin Serbiei și Republicii Srpska”, scrie François Heisbourg, consilier principal pentru Europa la Institutul Internațional de Studii Strategice și consilier special la Fondation pour la Recherche Stratégique, pentru Politico.eu.
„Dar cu noi, românii din Basarabia, Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, teritorii românești înstrăinate, cu sau fără cetățenie românească redobândită, cum rămâne? Despre ce siguranță oferită de Dumneavoastră fiecărui român și României în general poate fi vorba?” se întreabă jurnalistul moldovean Ștefan Secăreanu, cu trimitere la declarațiile lui Klaus Iohannis potrivit cărora românii ar fi în siguranță. „Eu cred că, înainte de NATO și UE, cea mai sigură protecție pentru România și pentru fiecare român în parte, inclusiv cei din teritoriile românești înstrăinate, poate fi asigurată prin grija și dragostea pe care ar trebui să le purtăm noi, românii, unul față de altul, și în primul rând grija și dragostea pe care ar trebui să le manifeste statul român pentru orice român indiferent unde s-ar afla el, dar mai ales pentru teritoriile rupte de la trupul său și aflate pe nedrept sub stăpânire străină.
Ne pare rău, Domnule Președinte, că scutul NATO și al UE, dar și al parteneriatului cu SUA, această „umbrelă extrem de solidă” despre care vorbiți cu atâta ostentație atât Dumneavoastră, cât și singurul român care a ajuns să dețină o funcție înaltă în conducerea NATO, Mircea Geoană, a ajuns să fie transformat într-un scut al nepăsării statului român față de România și românii dinafara NATO și UE. Nu poate fi Țara noastră România protejată și în siguranță atâta vreme cât românii din jurul ei sunt cu ochii în lacrimi”, concluzionează pe pagina sa de facebook Ștefan Secăreanu.