„Luptă la greu împotriva antisemitismului în România ca nu cumva Israelul și evreii să ceară cercetarea și dezgroparea felului în care organizația fascistă din România (Grupul Etnic German, condamnat prin documente internaționale la încheierea Războiului Mondial și interzis prin lege) a beneficiat de bunuri ale cetățenilor evrei? Și ca nu cumva sentința privind succesiunea bunurilor Grupului Etnic German să fie reluată și cercetată? Nu cumva această insistentă preocupare a fraților Muraru și a președintelui Klaus Iohannis de a sublinia îngroșat antisemitismul din România are o asemenea explicație cinică și interesată? Nu cumva ei fac din România o țară care încă prezintă pericolul antisemit pentru a ascunde rădăcina și povestea unui abuz? Acoperim afacerea cu succesiunea bunurilor cu un îngroșat filo-semitism și cu violente atacuri la accentele anti-evreiești? Și, pentru asta, interzicem, punem plăcuțe pe statui, eliminăm personalități din cărți, de pe denumiri de străzi, facem muzee, centru european, orice ca nu cumva să re-lansăm discuția despre succesiunea Grupului Etnic German decisă la Judecătoria Sibiu, cu Klaus Iohannis primar și tot cu el președinte de onoare al FDGR?” punctează reputatul jurnalist în editorialul său din Cotidianul.
Amintim că în 1944, conform acordului de Armistițiu semnat de marile puteri, Grupul Etnic German din România era catalogat drept organizație criminală și scos în afara legii, averea sa fiind preluată în totalitate de statul român, printr-un decret semnat de Regele Mihai. Decizia a avut la bază transformarea voluntară a organizației într-o trambulină pentru acțiunile lui Hitler, zeci de mii de membri devenind soldați și ofițeri în cadrul SS, Grupul confiscând și cea mai mare parte a averilor deținute de evreii prigoniți din regiune sau exterminați. Statul român este cel care i-a despăgubit, ulterior, pe evrei.
În mod pe cât de straniu, pe atât de greu de înțeles, solicitarea Forumului Democrat German Sibiu de a deveni succesor al bunurilor organizației condamnate după al doilea război mondial, avea să găsească înțelegere la justiția din orașul în care a fost primar actualul președinte. Zeci și zeci de imobile, estimate la o valoare de 15-18 miliarde de euro, au intrat atunci subit din proprietatea statului român în cea a organizației minorității germane. Numai la Sibiu, FDG a devenit proprietar peste noapte asupra Inspectoratului Școlar Județean (str. Berăriei, nr. 2), asupra fostului sediu al Filarmonicii de Stat Sibiu (transformat în restaurant, str. Filarmonicii nr.2) sau a Serviciului Județean Ambulanța Sibiu (str. Funarilor nr.1), plus numeroase alte clădiri din centrul istoric. Potrivit unei evaluări a „tunului lui Iohannis”, publicată în 2014 de Inpolitics, statul român ar cheltui anual aproximativ 800 de milioane de euro pe chiriile pentru instituțiile sale din acele clădiri.