În urmă cu 31 de ani, Prutul le zâmbea românilor de sub „Podul de flori”: peste un milion de oameni au pășit dintr-o parte în alta la 6 mai 1990, când frontiera nedreaptă cu Basarabia a putut fi trecută pentru prima oară după zeci de ani, fără acte. În acea zi, preț de câteva ore, locuitorilor li s-a permis accesul fără pașaport și viză prin cele opt puncte de trecere deschise de-a lungul celor 700 de kilometri de râu făcut frontieră. Românii de pe cele două maluri au făcut atunci adevărate poduri din florile aruncate în apa Prutului, arătându-și simbolic frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a populației de pe cele două maluri ale sale.
Al doilea „Pod de flori” avea loc la 16 iunie 1991, când cei de peste Prut deveniseră cetățeni ai actualei Republici Moldova și au putut intra din nou în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multora conştiinţa faptului că aparţin unui singur neam, indiferent de ce parte a Prutului trăiesc. Zeci de mii de familii s-au legat între români de acolo și de aici între timp, iar sute de mii de moldoveni și-au dobândit cetățenia română. O realitate tot mai greu de tăgăduit reiese și din cercetările sociologice: în acest moment, 43,9% din populația Republicii Moldova susține unirea cu România, potrivit sondajului de opinie realizat de Date Inteligente (iData), relatează Infoprut.ro.
AUR trece la fapte
În acest context, se vorbește din nou răspicat despre Unire. George Simion și Claudiu Târziu o văd ca posibilă peste 3-4 ani. Cei doi lideri ai Alianței pentru Unirea Românilor au vorbit despre ea cu ocazia lansării AUR Moldova în cursa pentru alegerile ce vor avea loc peste Prut în 11 iulie. „Este pentru prima oară în istoria celor două state românești când avem un partid pe ambele maluri ale Prutului. Vrem parlamentari unioniști în ambele legislative, de aceea candidăm. Apelul nostru pentru alegerile din 11 iulie este de a crea o forță românească și o singură listă națională care să intre în Parlament. Pe lângă componenta doamnei Maia Sandu e nevoie și de o forță românească și în acest sens întindem mâna către toate entitățile românești, către toți românii din Republica Moldova – e o șansă unică să fim prezenți și la București și la Chișinău. Pe modelul dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza putem avea parlamentari în ambele Parlamente de pe cele două maluri ale Prutului”, a spus deputatul George Simion, amintind că în Parlamentul României, prin AUR, sunt șase deputați și senatori de peste Prut.
„Toți cei care gândesc și cred românește sunt chemați să intre în acest proiect, care e mai mult decât proiect politic, este o viziune și un ideal. Nu există niciun temei pentru a încuraja fărâmițarea frontului unionist. Facem orice depinde de noi pentru desăvârșirea acestei unități și să îndeplinim obiectivul nostru electoral. Republica Moldova nu are altă șansă de a se dezvolta decât prin unirea cu România. Astăzi, noi facem un prim pas important spre care nu au năzuit niciunii dintre politicienii care s-au perindat pe la putere în ultimii 30 de ani”, a afirmat și senatorul Claudiu Târziu, copreședinte AUR.
La rândul lui, președintele Alianței pentru Unirea Românilor din Moldova, Vlad Bilețchi, a subliniat că „în România renaște acest curent patriotic, național, identitar, reprezentat de o singură forță, AUR, care și-a asumat un rol istoric și care militează pentru pilonii de bază ai identității noastre – familia, credința, națiunea, libertatea. Suntem frați și nu există altă perspectivă, alt viitor pentru Republica Moldova decât reîntregirea cu România. Cei care își imaginează și încearcă să alimenteze ideea și iluzia că integrarea europeană Republicii Moldova e posibilă separat, distinct de România, promovează utopii. Alianța pentru Unirea Românilor nu are hotar pe Prut și există sub formă de partide identice – frate și soră – pe cele două maluri de Prut. Și vom reuși să accedem în Parlament și la Chișinău și vom reuși să înfăptuim reîntregirea neamului românesc”!
Citește și: Atunci când s-a luptat la Nistru…
Alianța pentru Unirea Românilor are 10% în Parlamentul României după alegerile din decembrie și este cotată ca a treia formațiune politică de sondajele recente, cu 15% în preferințele electoratului și trend ascendent. Ținta formațiunii este intrarea la guvernare după alegerile din 2024, atunci când liderii săi văd ca posibilă și realizarea Unirii.