Ai zice că e o lovitură grea și nedreaptă pentru primarul Dominic Fritz proaspăta sa eliminare din Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș. Asta până bagi de seamă că eliminarea e mai degrabă eliberare, rânduită mumos pe mână de coleg de partid, după peripețiile cu carantinarea orașului cea zdruncinătoare la imagine publică.
Pesemne că am intrat într-o nouă etapă, căci vestea cade după o săptămână întreagă în care am tot cules la mărețe fapte din etapa „salvatoare” pe care o traversează Timișoara. Am râs mai întâi de ipocrizie, ca într-un film cu Stan și un Bran pe post de țoaglă, când primarul-model civic a fost surprins traversând o trecere de pietoni nu descălecat, cum zice legea, ci pedalând cu grație superioară din șezut.
Aflarăm, apoi, că tinerii salvatori se pricep la mânuit banul public mult mai bine decât ar fi bănuit naivii. Că știu cum se dau zece mii de euro pe lună fără licitații, călare pe ponei roz cu zvastici, în numele progresului. Despre progres trebuie că e vorba, nu de tovărășească afiliere politică și împărțeală! Așa ne-am pomenit cu celebra autodeclarată „expert cultural” ce făcea furori pe la New York cu elucubrații de firmă de apartament, fix la butoanele proiectului Timișoara Capitală Culturală. 132 900 de lei și niște muncă grea de tot pe umerii lu` tanti Corina: „acompanierea procesului de reorganizare și reașezare pe baze de transparență și de accountability a Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii” și tot o acompaniere a „procesului de alegere și mandatare a unui director artistic al Asociației TM2023.”
Și taman când să cazi pe gânduri că de atâta acompaniere se poate lăsa și cu poftă de prim-solist, mai pică una faină. Niște băieți mai puțin adormiți de fermecătoarele acorduri ale „sălvătorismului” sapă prin niște declarații de avere plus niște prevederi legale, până le vine să strige după ANI… Ar fi vorba despre o fructuoasă colaborare: niște bănuți împrumutați de primar în nume propriu de la un coleg de partid devenit consilier local, la pachet cu semnarea unei aprobări de către primar. Una în favoarea proiectului imobiliar de care era foarte direct interesat colegul și consilierul cu pricina. Asta la cald, fix în prima zi lucrătoare de după înscăunarea lui Dominic. Că după aceea primarul și-a cam luat de pe umeri greutatea semnăturii, delegând-o unei persoane atent selectate și plătite pentru asta cu 16 900 de lei pe lună din banii noștri.
Citește și: Noi suspiciuni în cazul Fritz
Cu atâtea surprize-nesurprinzătoare, cred că noua etapă e, în fapt, cea pe care o descriau ai bătrâni drept „darea aramei pe față”. În cazul nostru, o aramă în ton de roz-ponei, cu zornăit de gologani tot mai greu de mascat cu prea-admiratul mers pe bicicletă…