„Demenţa digitală, autismul virtual şi dependenţa de internet sunt numele celor trei maladii asociate şcolii on-line pe care le-au identificat deja neurologii şi psihologii. Primele studii, primele cărţi, primele webinare au avut deja loc şi concluziile sunt tragice, în acest moment copiii supraexpuşi acestui experiment prezintă deviaţii de comportament grave şi, probabil, de lungă durată”, susține profesorul clujean Radu Iliescu, în contextul în care școala făcută „la ecran” pare să fi pus stăpânire pe educația românească.
România este una dintre țările în care educația a fost cea mai afectată de pandemie. O spune chiar președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu. „Dintre toate țările din Europa, elevii din România au avut cel mai mult timp în care au fost izolați de școală. Practic, prezența fizică la școală a fost aproape inexistentă”, declara Hăncescu pentru Radio Europa Liberă, la împlinirea unui an de când educația a fost împinsă în mediul virtual.
Citește și: Un „succes” dureros: deșcolarizarea României
Potrivit unui studiu publicat în iulie anul trecut, 56% dintre tinerii români îşi pierduseră încrederea şi motivaţia în forţele proprii încă din perioada stării de urgență, iar întreruperea bruscă a activităţilor a condus la dezechilibre emoţionale pentru mulți dintre ei. Afirmațiile profesorului român din Turda sunt susținute și de un studiu recent, realizat de Reuters în Statele Unite ale Americii. Potrivit cercetării citate de Stiripesurse, 74% dintre districtele participante au raportat existența mai multor indicatori ce dovedesc creșterea nivelului de presiune asupra sănătății mintale în randul elevilor, peste 50% au raportat o creștere a acțiunilor de consiliere a elevilor, iar 90% dintre districtele școlare au semnalat un grad mare de absenteism si de lipsă de implicare în procesul educațional.
„Dacă vă întrebaţi ce au în comun cele trei noi maladii, am să folosesc cuvântul ţărănesc “tâmpire”. Copii dotaţi intelectual corespunzător sunt tâmpiţi în acest moment cu tehnologii care-i suprasolicită neuronal şi-i anihilează intelectual. Nu vorbim aici doar de pierderi de memorie, copiii se comportă ca nişte bătrâni incapabili să se concentreze la lucruri simple. Este vorba de diminuarea abruptă a randamentului mental, a gândirii, a capacităţii critice, a orientării în informaţie. Bazarea pe asistenţi digitali şi industrializarea actului pedagogic are, într-un termen foarte scurt, consecinţele unui tsunami care nu iartă nimic”, explică profesorul român.
Potrivit cifrelor oficiale, în România, 65 000 de copii au rămas în afara orelor de curs la un an de la impunerea școlii online. Lipsiți de mijloace tehnice sau de sprijinul familiei, aceștia au abandonat, pur și simplu, școala. „O nucleară cu reverberaţii imposibil de calculat transformă minţile copiilor în moloz şi singurul lucru pe care-l repetă toţi este: Nu am făcut noi regulile, trebuie să le respectăm”, conchide cu amărăciune profesorul Radu Iliescu.