„România și Republica Moldova reafirmă caracterul special al relației bilaterale bazate pe comunitatea de limbă, cultură și istorie și fundamentate pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, de la a cărui semnare aniversăm, în 2020, zece ani. De asemenea, România și Republica Moldova reconfirmă faptul că locul firesc al Republicii Moldova se află în familia europeană”, se arată în declarația comună adoptată de Președinții Klaus Iohannis și Maia Sandu în urma vizitei efectuate marți la Chișinău de Șeful Statului Român.
Așteptare și…așteptări
A fost prima vizită din ultimii cinci ani și a stârnit speranțe mari printre unioniști. „Odată cu debarcarea regimului Dodon sperăm că această vizită va constitui un punct de reper, un punct nou de pornire în încălzirea și fructificarea relațiilor dintre Republica Moldova și România. Republica Moldova nu este diaspora, Republica Moldova este al doilea stat românesc și sperăm că acest mesaj de astăzi pe care îl transmit acești oameni cu drapele tricolor va fi văzut și auzit la București, pentru că la Chișinău se simte românește, la Chișinău se vorbește românește și la Chișinău se vrea a trăi într-un stat unitar român”, a declarat Vlad Bilețchi, președintele Asociației „UNIREA-ODIP”, citat de zdg.md. „Avem și o scrisoare deschisă adresată președintelui României și întregului popor român prin care mulțumim poporului român pentru toate ajutoarele, pentru toată asistența acordată Republicii Moldova. Avem șase revendicări, șase propuneri care să accelereze acest ritm de apropiere a celor două maluri de Prut. Este vorba despre ședințele comune de Guvern, ședințele comune de Parlament, punctele de frontieră comune, anularea interdicțiilor aplicate lui George Simion și bineînțeles după ce în 1995 la Pactul Snagov s-a aprobat integrarea în Uniunea Europeană și NATO ca proiect de țară al României, următorul proiect de țară al României să fie unirea tuturor teritoriilor românești”, a mai menționat Bilețchi.
Și s-a strigat, din nou, „România n-a avut graniță la Prut”, „Unire, Unire”, „Trăiască și-nflorească, Moldova, Ardealul și Țara Românească”, „O țară, un popor- uniți sub tricolor”… Oficial, însă, nu s-a ieșit din paradigma preferată de președintele Iohannis, care dădea de înțeles cu câțiva ani în urmă că vede două popoare în nefericita și încă nerezolvata ecuație românească trântită în istorie de Hitler și Stalin.
„…ca și cum spațiul dintre Prut și Nistru ar putea fi lăsat în voia sorții…”
Câteva observații de adâcime pe această temă face chiar Deutsche Welle. „Ungaria a încercat mereu să fie cu un pas înaintea celorlalte state din regiune: i-a apărat gălăgios și agresiv pe maghiarii din Ucraina și a trimis ajutoare peste tot în estul continentului, inclusiv în Republica Moldova, unde, din motive care depășesc obișnuitele ambiții ale liderilor de la Budapesta, concurează cu România pentru obținerea influenței. Aceste operațiuni de maximizare a puterii simbolice pot fi folositoare atât Ungariei, cât și noii axe deschise de Viktor Orban pe direcția Budapesta-Moscova.
Bucureștiul nu are planuri atât de elaborate în politica externă și nu vrea să preia conducerea în Balcani. A înțeles importanța discreției, așa că în Republica Moldova se implică fără să facă mult zgomot. Totul cu prea multă timiditate, ca și cum spațiul dintre Prut și Nistru ar putea fi lăsat în voia sorții, în ciuda declarațiilor de fidelitate pe care președintele român le reia anual. Sprijinul pentru mica republică este mic, vine în salturi și nu se concentrează pe mizele strategice: alimentarea cu energie a R. Moldova și retragerea trupelor rusești din Transnistria”, notează publicația citată.
Prea puțin reflectată și analizată în presa românească sau printre politicienii români, vizita a fost taxată de co-președintele AUR, George Simion. „Astăzi am văzut vizita lui Klaus Iohannis în cel de-al doilea stat românesc, în Republica Moldova. O vizită îndelung așteptată, care vine după cinci ani. Klaus Iohannis trebuia să pună accent pe românitatea celui de-al doilea stat românesc de peste Prut, pe inevitabila reîntregire națională, care este singura soluție pentru teritoriul dintre Prut și Nistru.
Din păcate, vizita lui a fost una modestă. Președintele l-a avut alături de el doar pe Bogdan Aurescu, ministrul de Externe. Pentru noi, Republica Moldova nu este un subiect care ține de Externe. Pentru noi, Moldova este al doilea stat românesc și sperăm într-o reunire cât mai grabnică”, a spus George Simion într-un live pe Facebook.
De pe urma acestei vizite rămân, deocamdată, promisiunea lui Klaus Iohannis că va facilita ajungerea a 200 000 de vaccinuri anti-covid peste Prut, moneda-cadou dedicată lucrătorilor medicali care luptă cu pandemia de coronavirus, emisă de Banca Națională a Republicii Moldova, oferită de Maia Sandu și…răbdare. Multă răbdare…