Săptămâna aduce o veste bună: Judecătoria Haţeg a decis desfiinţarea totală a titlurilor de proprietate prin care două austriece puseseră mâna pe mii de hectare de păduri şi păşuni în Masivul Retezat, inclusiv în Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele a Parcului Naţional. Se întâmplă la mai bine de un deceniu de la începerea procesului prin care Academia Română a contestat legalitatea modului în care fusese înstrăinată uriașa suprafață. Sentinţa prin care Statul Român a recâştigat peste 10.000 de hectare din Masivul Retezat a scos la iveală un întreg şir de ilegalităţi prin care cele două presupuse moștenitoare ale familiei nobiliare Kendeffy au ajuns în posesia lor, în 2006, relatează jurnaliștii de la Adevărul de Hunedoara.
Cel mai important aspect stabilit de instanță (întrucât a fost ignorat în multe alte situații similare) este faptul că reconstituirea dreptului de proprietate nu putea fi solicitată, deoarece Statul Român a plătit despăgubiri juste foştilor proprietari în perioada interbelică, în baza unor acorduri şi a unor procese internaţionale. Nobilii Kendeffy s-au ales atunci cu peste 850 000 de coroane-aur din partea statului român, sumă stabilită de Tribunalul arbitral mixt româno-maghiar din Paris, în 1933.
La fel s-a întâmplat cu toți cei 367 de „optanţi“ unguri care deţineau aproape 80 la sută din suprafeţele agricole şi de pădure din Transilvania și care au refuzat cetățenia română la sfârșitul primului război mondial. Prin Fondul Agrar, deschis la o bancă din Elveţia, Statul Român le-a plătit cu titlu de despăgubiri echivalentul a peste 100 tone de aur pur, de 24 carate. Cu terenurile obținute, România a efectuat o reformă agrară prin care au fost împroprietărite 539.694 de persoane din Transilvania, din care 369.000 de români şi 87.426 de unguri.
Rezervaţia ştiinţifică Gemenele era înfiinţată în anul 1935, administrată de Academia Română şi inclusă în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei, coordonat de UNESCO, în 1979. Titlurile de proprietate ofereau urmaşelor familiei Kendeffy circa 60% din suprafaţa rezervaţiei. Decizia Consiliului de Miniştri la înfiinţarea Parcului Naţional Retezat prevedea în 1935 că terenurile din rezervaţia care ocupa atunci 10.000 de hectare sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.