„Parcurgi listele şi te cutremuri. Sunt scoşi toţi vechii adepţi ai suveranităţii naţionale. Cum se face că la unison partidele au renunţat la ei? Nebănuite sunt căile de acţiune ale statului nevăzut”, scrie Marius Ghilezan într-un articol pentru România Liberă.
„În locul lor au apărut internaţionalişti. Vântură diplome de la facultăţi străine, necunoscute, dar au şi ani lipsă în activitate, semn că undeva au fost pregătiţi în vreun laborator de creat omul nou. Acum nu ştim câţi mai sunt cu obedienţă la structurile româneşti şi câţi la cele străine. S-a relocat moda anilor ’50, când închinaţii la poarta Moscovei, alogenii, erau mai mulţi decât autohtonii.
Istoria este ciclică.
Ieri ne-au dat afară părinţii din facultăţi, azi copiii lor ne organizează parcursul democratic… Se pregăteşte un jaf autorizat şi nimeni nu va mai crâcni!” punctează Marius Ghilezan, care remarcă într-un alt articol pentru România Liberă: „Să fii azi creştin, patriot şi tradiţionalist în România e un act de maxim curaj!(…) E timpul progresului gândit de-ai lor, nu de-ai noştri. Al nostru nu mai e decât ţintirimul. Dar şi acolo se vor găsi oamenii progresului să spună că mai potrivite ar fi în locul crucilor o serie de penthousuri, că-i mai fashionable, gen.
Cine predică fără frică Împărăţia lui Dumnezeu, Raiul lui Verde şi ţine cu ţara nu va rătăci”, concluzionează jurnalistul.