Segmentele de producție nu prind „top 10” când vine vorba de activitățile care au obţinut cele mai multe aprobări ale cererilor de finanţare de la băncile înscrise în programul IMM Invest. Deși guvernul vorbeşte, cot la cot cu specialiștii, despre necesitatea creşterii producţiei în România, şi nu a consumului, abia pe locul 20 apare un „reprezentant” al producției: este vorba despre fabricarea pâinii, prăjiturilor şi a produselor de patiserie.
Citește și: Împorturile curg, habarnismul e în floare!
Comerţul, cea mai mare „industrie“ a României după cifra de afaceri totală din 2018, este cel mai bine reprezentat și în top 20 sectoare după numărul de IMM-uri finanţate. Peste 1 200 de companii care au drept obiect comerţul cu amănuntul, auto, online sau comerţ cu ridicata au obţinut aprobare de finanţare din partea băncilor din IMM Invest, notează Ziarul Financiar. Agricultura ocupă locul al treilea între sectoarele cu cele mai multe cereri de finanţare aprobate de bănci, cu 3,3% din totalul cererilor. Este vorba, însă, de companii care au codul CAEN 111, adică se ocupă de cultivarea cerealelor şi plantelor leguminoase, nu de procesarea lor.
Citește și: „Eu plătesc într-un an cât plătește fermierul respectiv în opt”
În același context, alte două informații vin să creioneze tendințele alarmante din economie. Pe de-o parte, peste 10.000 de restaurante din cele aproximativ 35 000 care există în România nu vor reuși să reziste acestei perioade. „Aproximativ 30% din operatori nu vor mai deschide niciodată, din păcate, această previziune se dovedeşte optimistă pentru că nu putem rezista. Nu am anticipat că vom intra la sfârşit de iulie- august fără restaurantele deschise într-o anumită măsură. Suntem singura ţara din Europa, dar sigura, care are încă restaurantele la interior sub restricţii”, a declarat Dragoş Petrescu, preşedintele patronatului industriei HoReCa, pentru Mediafax. Afacerile restaurantelor din România se ridicau la 15-17 miliarde de lei pe an.
Citește și: Îndatorarea populației-sursă de exportat miliarde
Pe de altă parte, încă un simbol al industriei românești este pe punctul de a fi desființat: Combinatul de Oțeluri Speciale din Târgoviște și-a anunțat cei aproximativ 1200 de angajați că vor fi concediați. Activitatea în combinat este suspendată, iar salariații erau în șomaj tehnic suportat de companie. În 1978, la punerea sa în funcțiune, COS Târgoviște fusese dotat cu tehnologie de ultimă oră, în vederea producției de oțeluri speciale aliate și înalt aliate necesare dezvoltării industriei naționale, atât civile, cât și de apărare. O bună parte din materialele speciale folosite la construcția centralei nucleare de la Cernavodă au fost produse la combinatul din Târgoviște.