În urmă cu 567 de ani, Constantinopole cădea în mâna otomanilor conduşi de tânărul Mehmed al II-lea, rămas în anale drept „Cuceritorul”. Bizanțul ortodox și imperial dăinuise mai bine de 11 veacuri. La momentul căderii sale, capitala Imperiului Roman de Răsărit era cel mai mare și mai puternic oraș creștin.
„Căderea Constantinopolului, la 29 mai 1453, în mâinile turcilor, este cel mai mare dezastru geopolitic pe care l-a cunoscut Europa în mileniul II. Oare când vom pricepe că adevăratele noastre repere de Spiritualitate Ortodoxă și de Cultură Europeană se raportează la lumea care timp de peste un mileniu a gravitat în jurul marelui oraș creștin, Constantinopol?” se întreabă deputatul Daniel Gheorghe pe pagina sa de Facebook.
„Pentru noi, ca Români, nicidecum estul rece și stepele rusești, nici searbada Europă nordică și nici birocrația dezumanizanta de la Bruxelles nu ne pot servi ca modele de civilizație! Suntem moștenitori legitimi ai Bizanțului Creștin și a tot ceea ce a însemnat cea de-a doua Roma și acest spatiu fabulos al Carpaților, Dunării de Jos, Europei sud-estice și chiar al Mediteranei răsăritene cu care ar fi cazul să ne mândrim mai mult și să învățăm a duce pe mai departe această lume care din sec. IV și până în sec. XV a dat ora exactă de aici și până departe!” susține Daniel Gheorghe, în discrepanță cu linia impusă de mult mai celebrii „național-liberali” Iohannis și Orban.
O prăbușire care a afectat întregul continent
Asediul asupra marelui oraș a pornit la începutul lui aprilie. Occidentul era slăbit după Războiul de o sută de ani dintre Franța și Anglia, Spania era în etapa Reconquistei, iar luptele interne dintre Principatele Germane ale Sfântului Imperiu Roman îi slăbiseră pe cei chemați în ajutor de bizantini. Deși orașele-state din nordul Italiei au trimis trupe, ajutoarele din Occident nu au fost suficiente ca să contrabalanseze imensa putere otomană.
Armata bizantină număra aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari străini, în timp ce otomanii aveau o armată uriașă, estimată la 80-100.000 de oameni. Mehmed al II-lea angajase un inginer pe nume Orban din spațiul transilvănean stăpânit atunci de Ungaria, specialist în construcția de tunuri, și beneficia de un impresionant arsenal de artilerie. Orban a construit un tun enorm, de peste 8 metri lungime și circa 75 cm diametru, capabil să lanseze un proiectil de peste o jumătate de tonă, cu un efect psihologic uriaș. Căderea Constantinopolelui a însemnat sfârşitul Imperiului bizantin și începutul expansiunii Imperiului Otoman, cu urmări asupra întregului continent european. În amintirea măreţiei de altădată a oraşului, drapelul bizantin continuă să fluture și azi în republica monastică a Muntelui Athos.