Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara, șade bine-mersi de peste șase ani pe jilțul aferent acestei funcții chiar și în lipsa declaraţiei pe proprie răspundere privind colaborarea/necolaborarea cu fosta Securitate, ocupând astfel o funcţie prin eludarea legii, scrie Putereaacincea. Descoperirea „micului aspect” vine cu ajutorul unui timișorean care și-a cerut dosarul de securitate la CNSAS şi a aflat că fusese turnat de un anume „Hodoş”. Solicitând detalii, i s-a transmis că „Pe baza documentelor din arhiva proprie, s-a stabilit că numele conspirativ «Hodoş» a fost asociat în actele Securităţii cu domnul Neuman Victor, născut în 28.10.1953, în Lugoj, judeţul Timiş”. Adică, actualul director al Muzeului de Artă Timişoara, relatează publicația citată AICI.
Ca istoric, Victor Neuman s-a remarcat de-a lungul ultimilor ani prin sârguința cu care pune într-o lumină orbitor de favorabilă fostul imperiu austro-ungar, prin lucrările și luările sale de poziție. De exemplu, este unul dintre promotorii de marcă ai ideii că Banatul a fost „eliberat” la momentul cuceririi austriece, chiar în pofida documentelor de la curtea imperială, care îl cataloghează drept o cucerire prin forța armelor. În ultima sa operă de anvergură, „Istoria Banatului”, coordonatorul Victor Neumann acoperă printr-o selecție de articole strict cele două secole de ocupație habsburgo-austro-ungară, deși istoria a lăsat în Banat urme generoase, ce se întind pe durata a mii de ani. Din lucrare lipsește orice referire la numeroasele episoade de opoziție față de imperiu ale populației băștinașe românești, cum ar fi momentul răscoalei anti-habsburgice de la 1738-1739, activitatea pașoptistă și acțiunile marelui român bănățean Eftimie Murgu sau organizarea politică a luptei românilor bănățeni pentru drepturi egale cu populațiile colonizate de imperiali în Banat.
Istorici diferiți, „istorie” aproape trasă la indigo
La sfârșitul lunii ianuarie făcea valuri cazul unui alt istoric: controversatul Lucian Boia era decorat de Preşedintele János Áder cu Crucea de cavaler a Ordinului de Merit al Ungariei „în semn de recunoaştere a activităţii deosebite desfăşurate ca istoric, precum şi a întregii opere prin care contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea relaţiilor dintre poporul maghiar şi român”. În octombrie 2018, Lucian Boia primise și una dintre cele mai înalte distincții ale statului german, Crucea de merit în rang de Cavaler, pentru „luciditatea cu care cercetează istoria mare”. La fel ca Victor Neuman, și Lucian Boia, care potrivit Hirado „s-a opus în mod repetat concepţiei oficiale române despre istorie”, a fost acuzat de scriitoarea și cercetătoarea franceză Catherine Durandin de legături cu Securitatea, în volumul „România mea comunistă”. EVZ a și publicat un document în care istoricul Lucian Boia apare drept colaborator al Centrului de Informații Externe. Ulterior, Boia a recunoscut că a colaborat cu fosta Securitate comunistă timp de 16 ani, între 1973 și 1989. Cărțile lui Boia sunt considerate de specialiști operă propagandistică anti-românească.