Parlamentul de la Budapesta i-a dat luni premierului Viktor Orban dreptul de a legifera prin ordonanţe, în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată pe care opoziţia o consideră „disproporţionată” în lupta împotriva noului coronavirus, relatează AFP. Legea a fost aprobată cu 137 de voturi „pentru” și 53 „împotrivă”.
Legea este privită de oponenții politici ai premierului drept un instrument de întărire a controlului acestuia, folosindu-se pandemia ca pretext. Noile dispoziţii îi vor permite lui Viktor Orban să prelungească pe termen nedeterminat starea de urgenţă în vigoare de la 11 martie, fără a mai cere aprobarea parlamentului. Guvernul său va putea „suspenda utilizarea anumitor legi prin decret, se poate eschiva de dispoziţii statutare şi poate introduce alte măsuri extraordinare” prin ordonanţe, cu scopul de a garanta „sănătatea, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”. În plus, sunt introduse pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru răspândirea de „ştiri false” despre virus sau despre măsurile guvernului, în contextul în care puţinele organe media independente din ţară se confruntă deseori cu astfel de acuzaţii.
Citește și: Budapesta țese de zor la planuri anti-Trianon
Unii dintre parlamentarii care s-au opus proiectului nu au ezitat să vorbească despre o „lovitură de stat” sau „îndreptarea spre dictatură”. Puterea de revocare a parlamentului este, însă, formală în contextul în care partidul Fidesz al lui Viktor Orban dispune de o majoritate de două treimi în legislativ, aminteşte AFP.
„Pas cu pas”, varianta ungurească
Politica dusă de Viktor Orban în deceniul de când se află la putere ridică mari temeri, opoziția acuzându-l că urmărește să abuzeze și de noile mijloace excepţionale. Din 2010, conform mai multor organizaţii independente, el şi-a înmulţit atacurile asupra statului de drept în domeniul justiţiei, societăţii civile şi libertăţii presei. Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a transmis deja că urmăreşte „cu îngrijorare evoluţiile” politice din Ungaria, iar Consiliul Europei a atras atenţia că „o stare de urgenţă pe termen nedefinit şi incontrolabilă nu poate garanta respectarea unor principii fundamentale ale democraţiei”. Nouă organizaţii de apărare a presei au făcut apel la liderii Uniunii Europene să denunţe legea, spunând că aceasta „aduce atingere drepturilor fundamentale şi libertăţilor media”. O reacție imediată au formulat și doi membri ai Congresului American, care au condamnat noua legislație din Ungaria. Congresmanul Eliot Engel, democrat din New York și președintele al Comisiei pentru Afaceri Externe, și senatorul Jim Risch, republican din Idaho și președinte al Comisie de Relații Externe, au afirmat că este, în special, îngrijorător că un aliat din NATO și un stat membru al Uniunii Europene poate să implementeze o „acaparare flagrantă a puterii” care îi permite lui Orban „să conducă prin decret ca un dictator”, semnalează Europa Liberă.
„Le-am spus clar plângăreţilor europeni că nu am timp să discut chestiuni juridice fără îndoială pasionante, dar teoretice”, când “trebuie salvate vieţi”, a reacționat la toate acestea Viktor Orban.