În pofida ajutorului sistematic primit de la România și a propriei legislații adoptate în 2025, prin care a eliminat așa-zisa limbă moldovenească din lista limbilor minoritare protejate și a înlocuit-o cu limba română, Ucraina continuă să facă jocuri greu de înțeles. Din cele 388 de localități recunoscute ca având populație semnificativă de etnie română, doar 83 sunt înregistrate ca având populație „românească”, în timp ce 305 localități sunt clasificate ca având populație „moldovenească”, relatează publicația Bucpress din Cernăuți.
Situația este de-a dreptul absurdă în cazul a 9 localități rurale din regiunea Cernăuți, unde pragul de 15% este depășit atât de „români”, cât și de „moldoveni”, așa cum se declaraseră locuitorii… la recensământul din 2001!
Cifrele oficiale indică o populație de aproape 400 000 de suflete, clasând minoritatea românească pe locul doi în Ucraina, după cea rusă. Localitățile sunt dispersate în 15 din cele 25 de regiuni ale Ucrainei, majoritatea (299) fiind în regiunile limitrofe frontierei cu România și Republica Moldova. Cea mai numeroasă și compactă comunitate românească (peste 180 000 de oameni) se află în Regiunea Cernăuți, aceasta fiind divizată după cum se observă pe hartă. „Deși recunoașterea oficială a 388 de localități cu populație semnificativă vorbitoare de limba română reprezintă un pas înainte, perpetuarea divizării artificiale în „români” și „moldoveni” rămâne o problemă serioasă. Această practică, moștenită din epoca stalinistă, nu reflectă realitatea lingvistică și culturală a comunității și creează confuzii administrative inutile”, concluzionează publicația de limbă română Bucpress din Cernăuți.