Select Page

În timp ce atenția opiniei publice este deturnată și intoxicată de mașinăria propagandistică prin intermediul presei „mari” și a influenserilor de serviciu, informații explozive despre ajutorul acordat Ucrainei și contribuția acestuia la deficitul uriaș al țării noastre ies la iveală dintr-un răspuns adresat de Consiliul Fiscal al României avocatului Gheorghe Piperea. Nu doar că sprijinul este secretizat, în baza unei decizii a CSAȚ, dar aflăm și că acesta poate fi doar estimat de Parlamentul European, în baza unor date… elaborate de un Institutul de Economie Mondială din Kiel!

În structura bugetului public „nu există o poziție explicită privind asistența internațională, deci nici pentru sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei de România; NOTĂ a mea – de aici rezultă că alocările de fonduri pentru aceste destinații sunt discreționare și sunt la limita calificării ca deturnare de fonduri; se dau bani publici, destinați altor poziții de cheltuieli publice (de exemplu, pensiilor, școlilor și spitalelor), pe programe cețoase ori chiar secrete de sprijin financiar al altor state”, avertizează europarlamentarul român. Mai mult, deși sprijinul nu este cunoscut cu precizie, „opinia publică românească și, mai ales, autoritățile publice românești, așa cum este Consiliul Fiscal, sunt private de date exacte despre sprijinul militar, umanitar și financiar pentru Ucraina, dar aceste date merg fără probleme către un Institut străin (…) cifra de 3,5% din PIB, evocată de ex-premierul Ciolacu în septembrie 2023, ca fiind contribuția României la ajutorul dat Ucrainei, nu a putut fi corelată cu alte date pentru a fi evaluată; NOTĂ a mea – cifra nu este negată, deci nu este chiar „scoasă din burtă” de Ciolacu: doar că ea nu poate fi corelată cu alte date pentru bunul motiv că… nu există alte date”, subliniază Gheorghe Piperea.

„Din tabelul întocmit de Institutul din Kiel rezultă că, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, sprijinul financiar acordat Ucrainei de România a fost de 1,5 miliarde de euro, reprezentând 0,6% din PIB, iar sprijinul financiar acordat Ucrainei de Comisia și Consiliul UE a fost de 63,2 miliarde euro, reprezentând 0,4% din PIB; prima NOTĂ a mea – suma și procentul din dreptul României sunt inexacte, fiind contrazise de Rezoluția Parlamentului European din 17 iulie 2024, de sprijin al Ucrainei până la victoria finală, din care rezultă că fiecare țară membră a UE a contribuit anual cu cel puțin 0,25% din PIB la sprijinul pentru Ucraina, acest procent fiind mărit ulterior, de unde rezultă că România a contribuit cu minim 850 de milioane de euro pe an, deci cu minim 2,55 miliarde de euro în trei ani; a doua NOTĂ a mea – suma de 63,2 miliarde de euro din dreptul UE este mult sub-evaluată, întrucât Ursula von der Leyen tocmai ce a declarat public că, pentru „unwavering support” pentru Ucraina, UE a cheltuit deja suma de 169 de miliarde de euro”, explică europarlamentarul român.

Evident că, pusă pe distorsionat aceste informații, mașinăria infernală de propagandă nici nu mai ia în calcul faptul că impactul războiului asupra economiilor din țările UE se materializează și prin inflație, încetinire a creșterii economice, explozia prețului la energie, dereglarea pieței de cereale, perturbări pe piețele financiare și realocări de resurse.

Dincolo de aceste aspecte, este de remarcat că documentul emis de Consiliul Fiscal nu are în vedere decât sprijinul financiar acordat Ucrainei. „Nu se vorbește nimic de ajutorul militar, constând în armament și muniție și în transportul și tranzitul prin România al armamentului și muniției din alte state, destinate Ucrainei. Nu se vorbește deloc de ajutorul economic – coridoare de transport ferite de orice controale, inclusiv sub aspectul produselor periculoase transportate în containere ermetic închise sub nume de cereale, chimicale pentru agricultură sau materii prime energetice (petrol, gaze, unele aduse chiar din … Rusia). Și nu se vorbește deloc de ajutorul umanitar sau de includerea gratuită a refugiaților sau a „refugiaților” ucraineni în categoria cetățenilor români plătitori de toate taxele și impozitele din lume (dar beneficiari pe jumătate/sfert/deloc ai prestațiilor sociale ale „statului democratic și social” român). Așadar, suntem cu totul orbi, instituțional și la nivel de opinie publică, în privința acestor costuri pe care le finanțăm noi, din munca, taxele, impozitele și contribuțiile noastre sociale”, notează Gheorghe Piperea.  

Totul este secretizat în privința Ucrainei „chiar și acum, când suntem sub leadership- ul unui ins care a căștigat alegerile prezidențiale cu sloganul „România onestă” și în gestiunea unui alt ins care ne cere austeritate și „solidaritate în suferință”… La fel ca pandemia și schimbarea climatică, promovate ca mega – sperietori care au „justificat” furturile și înghețarea drepturilor omului și a libertăților cetățenești, în favoarea unor „salvatori” care știu ei mai bine cum ne este nouă bine în colivie, și criza bugetară se bazează pe premise false și pe o frică re-direcționată. Nu românul de rând a cauzat deficitul, nu antreprenorul obișnuit a furat de a rupt tva și accize… Ca să poată face aceste cheltuieli secrete, guvernele Cîțu – Ciucă – Ciolacu – Bolojan au luat de la alte capitole de cheltuieli.

Așadar, pentru bani turnați în gaura neagră a războiului de agresiune al Rusiei contra Ucrainei și a războiului proxy al SUA contra Rusiei, România a luat de la pensii, școli, spitale, alocații, asistență socială, persoane cu dizabilități, infrastructură de transport sau de utilități, agricultură, cultură, ordine publică, apărare contra dezastrelor”, scrie europarlamentarul român Gheorghe Piperea, punctând că baza constituțională și legală a acestor cheltuieli secrete lipsește cu desăvârșire.

„Conform Constituției și legii, veniturile la bugetul public al României sunt destinate cheltuielilor publice românești, beneficiarii fiind cetățenii români. Dacă sunt bugetate cheltuieli cu asistența financiară internațională, adică, în favoarea unor state terțe ori a cetățenilor străini și apatrizi, acestea trebuie să fie justificate tot de interesul (colectiv și individual) al statului român. Acesta este contractul social – dacă asemenea cheltuieli sunt deturnate de la scopul lor fundamental, atunci contractul social între cetățenii români și Statul român este rupt. Nu mai există caracteristica de stat de drept, democratic și social”, trage semnalul de alarmă avocatul Gheorghe Piperea.

„Semnificative sunt două tipuri de realități ale anilor de război, pe care lumea nu le-a prea sesizat sau analizat la adevărata dimensiune:

-când a devenit premier, Ciolacu a spus că el nu știe unde sunt 100 de miliarde de lei din mega-împrumurile comise de Cîțu; nici acum nu știe nimeni ce s-a întâmplat cu acest vagon de bani; se vede din avion că nici parchetele nu vor să știe;

-tot Ciolacu este cel care a cheltuit, în medie, 50 de miliarde de lei din rezerva de stat, anual; nu s-a făcut niciodată rectificare bugetară pentru a se ști de unde vin acești bani și unde se duc; nici Consiliul Fiscal, nici BNR, nici Comitetul Național pentru Supraveghere Macro-Prudențială nu au vrut să știe.

Poate că pe viitor, o nouă putere în România va vrea, totuși, să știe ce s-a întâmplat cu acești bani. Poate că aici se vor vedea fluxurile către Ucraina și către buzunare private. Mai bine zis, furturile”, mai scrie avocatul român.

„Guvernele stabile, pro-europene, ale României, au făcut aceste cheltuieli în secret. Nu au arătat clar și răspicat că, pentru a ne asigura că rușii nu vin și peste noi, trebuie să ajutăm financiar Ucraina. Poate că poporul ar fi acceptat (sau poate nu), dar ar fi făcut-o în cunoștință de cauză. Ar fi știut că aceste sume sunt luate din sărăcia noastră, pentru aceste destinații, cu acest scop. Dar nu. Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. Pentru că așa a vrut Iohannis, totul a fost secretizat. Doar secretele necesare anulării alegerilor se pot desecretiza – nu în totalitate, ci numai în proporția necesară serviciilor secrete din Franța, Germania și Marea Britanie ca să decreteze, în ciuda evidenței, că a fost ingerință străină (chestie negată recent de SUA). Ingerința străină în cheltuielile secrete nu se încadrează la chestiile nasoale…

Pentru că sunt și contribuabili (plătesc taxe, impozite și contribuții sociale), iar nu numai beneficiari ai bugetelor publice, cetățenii români trebuie să știe pe ce li se toacă banii. Nici măcar banii emiși (suplimentar față de masa de produse și servicii de pe piață) de băncile centrale sub denumirea de „relaxare cantitativă” nu cresc în copaci, căci acete artificii monetare au un preț în scăderea puterii de cumpărare a banilor, adică, în erodarea veniturilor și averii oamenilor de rând.

Dacă s-au împrumutat acești bani, cu dobânzi uriașe, precum și cu consecința creșterii gradului de îndatorare de la 38% (2019), la 56% (2025) avem dreptul sa știm de la cine și la ce  dobânzi. Acest lucru nu poate să fie ținut secret de stat”, conchide Gheorghe Piperea în exploziva detaliere a felului în care a fost România împinsă spre pragul prăpastiei.