„Experimentul Pitești. Îmi aduc aminte începutul anilor 80, atunci când într-o bună zi, toți locuitorii județului Argeș ne-am trezit subiecții unui groaznic experiment: regimul Ceaușescu hotărâse să introducă experimental în Argeș sistemul de cartele pentru alimente. Un sfert de pâine pe zi de persoană, un pachet de unt pe săptămână de familie, doi litri de lapte pe săptămână de familie, un kilogram de carne de porc pe lună de persoană… Ei bine, decizia guvernului Ciolacu de a limita neîntârziat (prin ordonanță de urgență) plățile în numerar la noi în țară mi-a adus aminte de experimentul cu cartele din Argeș”, scrie economistul Petrișor Peiu într-un articol necruțător publicat de Qmagazine.
„Nu trebuie să fii mare savant să înțelegi că măsurile guvernamentale de restricționare a plăților în numerar afectează doar micile afaceri românești, mai ales din zona rurală, lipsită de unități și automate bancare. Acestea vor trebui să se împuțineze pentru a face și mai mult spațiu pentru marile supermarket-uri.
De asemenea, băncile vor căpăta noi segmente de piață, acaparând, fără efort și investiții, zonele rurale și ale micilor orășele, populate de bătrâni obișnuiți de zeci de ani să fie terfeliți și umiliți de propriul lor stat. Și vor mai suferi și toți cei care mai primesc bani numerar de la copiii sau soții care se spetesc muncind prin subsolurile vest-europene sau care sunt mânați la cules de sparanghel pe moșiile celor care au fericirea de a vorbi aceeași limbă cu baronul Iohannis”, scrie profesorul Peiu.
„Atunci când guvernul Ciolacu a decis să limiteze plățile în numerar printr-o ordonanță de urgență dată peste noapte am crezut că cele două sectoare economice favorizate, băncile și supermarket-urile, se află într-o situație dramatică, la un pas de colaps și au nevoie de ajutor urgent din partea statului… Pentru început, să remarcăm faptul că sectorul economic al comerțului cu amănuntul din România are cea mai mare creștere din întreaga Uniune Europeană din 2015 încoace: cu peste 80% au crescut vânzările cu amănuntul la noi în țară între august 2015 și august 2023.(…) Este, deci, cât se poate de evident că guvernul lui Marcel Ciolacu nu avea de ce să salveze supermarket-urile din țară, pentru simplul motiv că acestea dețin oricum peste 70% din piață și pentru că au cea mai mare creștere multi-anuală de volum din Uniunea Europeană.
Motiv să aruncăm o privire asupra situației băncilor românești în context european. Și ce constatăm? Că anul trecut, 2022, băncile din România au avut cea mai bună performanță din Uniunea Europeană, adică avem cel mai mare indicator ROE din UE – return on equity, adică profitul raportat la capital: 13, 1%(…) Dacă ne uităm cu atenție vom vedea că băncile noastre, primele în clasamentul profitabilității, se uită de sus de tot la băncile germane (ROE de 4%), la cele austriece (ROE de 6,4%), la cele italiene (ROE de 5,7%) sau la cele olandeze (ROE de 8,3%), dar și la cele poloneze (ROE de 4,8%) sau cehești (ROE de 10,6%)”, punctează analistul român.
Citește și: Ce mai rămâne, ca scop al acestor reglementări totalitare?
„Care o fi motivația prea-iuților la scris ordonanțe miniștri? Nu cumva se face un experiment uriaș pe români? Să vadă cei de undeva de sus dacă e cazul să extindă aceste restricții și asupra unor națiuni ceva mai nărăvașe, nu atât de docile ca a noastră?” se întreabă Petrișor Peiu în articolul Experimentul România. O explicație pentru războiul împotriva banilor numerar.