„Practic, sunt extrem de puține diferențe între ardeleni, munteni, etc. Arcul carpatic a fost o barieră genetică foarte penetrabilă, foarte poroasă, foarte slabă, românii din punct de vedere genetic sunt foarte omogeni… Munții Carpați au fost o componentă extrem de importantă pentru supraviețuirea culturală și lingvistică a populației românești, care de câte ori a fost împinsă s-a retras spre munte, când veneau marile migrații, ca apoi, când lucrurile se așezau, să migreze înapoi spre câmpie”, susține cercetătorul român Mihai Netea.
Laureat al Premiului Spinoza și nu numai, beneficiar al multor granturi internaționale și colaborator al unor importante institute internaționale, Mihai G. Netea s-a născut în 1968 și a studiat medicina la Cluj-Napoca. A obținut doctoratul la Universitatea Radboud din Nijmegen, este membru al Academiei Regale de Știință din Olanda și conduce în prezent Divizia de medicină experimentală a Departamentului de Medicină Internă din cadrul Centrului Medical al Universității Nijmegen. Autor a numeroase studii științifice, cercetătorul a publicat de curând cartea O istorie genetică (incompletă) a românilor.
„Sunt trei componenente cruciale în structura genetică română: componenta paleolitică – craniile de la peștera Cioclovina și Muierii și populațiile mezolitice care urmează după aceea, care e de aproximativ 30%. Sunt aprox. 45-50% populațiile neolitice – cultura Cucuteni, cultura Hamangia cam 50%. Și cam 20% este influență indo-europeană care migrează în Europa acum 3500 de ani din stepele de la nord de Marea Neagră, cele care aduc limbile indo-europene, inclusiv daca”, susține cercetătorul român într-un interviu pentru Contributors.ro.
Dacii omogenizează culturile Vinca, Boian, Hamangia și Cucuteni, ultima fiind „probabil, cea mai impresionantă cultură neolitică europeană, în care satele ajung să aibă până la 50000 de locuitori, impresionant de dezvoltate”, punând bazele statului cunoscut din antichitate. „Am ajuns aproape la 100%. 5% sunt tot felul de populații care peregrinează pe aici. Dar poate că mă întrebați unde sunt romanii? Noi vorbim o limba latină, pe ei nu-i găsim niciunde? Romanii sunt și ei importanți, dar romanii erau din punct de vedere genetic nu chiar identici, dar foarte apropiați de daci. Ei sunt formați din aceleași trei populații: populația paleolitică, populația neolitică – care nu era în Cucuteni, dar sunt populații neolitice în Italia, șamd, și triburile indo-europene vorbitoare de limbă latină. Să nu uităm că toate triburile indo-europene de la o cultură care avea o limbă proto indo-europeană. Deci, genetic, dacii și romanii sunt foarte apropiați. Bineînțeles că ei se încrucișează, și e greu de spus, dar dacă ne uităm la demografia provinciei Dacia, cât a fost administrație romană și câți erau țăranii daci. Probabil că era în jur de 20-25% populație urbană și 75-80% populație rurală. Probabil aceea este proporția între daci și romani”, spune Mihai Netea.
„Probabil că inclusiv influența slavilor asupra românilor ar fi fost mult mai mare dacă nu ar fi existat migrația cumană care vine câteva secole mai târziu și care împinge o parte a populației slave spre sudul Dunării.(…) Singurii care ar fi putut să influențeze românii, sau alte populații europene, sunt populațiile care migrează din Asia în timpul evului mediu, care vin cu o structură genetică foarte diferită. Dar ele, inclusiv în momentul în care cuceresc – am avut hunii, am avut hanatul avar, am avut cumanii, dar numărul este mult prea mic, este atât de mic încât nu pot să influențeze. Ei sunt niște elite conducătoare, așa cum au fost multe ipoteze publicate în ultimii ani, o elită cumană, boieri cu nume cumane. Ei sunt boieri, doar o elită feudală. Dar, până la urmă vor fi complet asimilați de populația română care era autohtonă. Practic ei nu mai pot să aibă o influență genetică importantă”, punctează Mihai Netea privitor la epoca migrațiilor din Evul Mediu.
Iar referitor la acea perioadă, concluziile curg și mai surprinzător: „Ne deosebește limba, cultura, de acolo vine conștiința națională, faptul că ne simțim altfel decât vecinii noștri maghiari sau bulgari sau sârbi. Cultura și limba, obiceiurile și mult mai puțin genetica”, subliniază cercetătorul român.
„Inclusiv pentru pentru populațiile maghiare care trăiesc împreună cu noi în România sau trăiesc în Ungaria. Dacă ne uităm și comparăm din punct de vedere genetic și din punct de vedere istoric populațiile maghiare au o limbă care nu este indo-europeană, care a pătruns în Europa cu câteva mii de ani mai târziu decât limbile indo-europene, deci din punctul ăsta de vedere ar putea cineva crede că populația maghiară este și ea diferită față de populațiile din jurul ei. Nu este cazul. Populația maghiară și populația română, din punct de vedere genetic, sunt foarte apropiate. Noi vedem că există o bază genetică foarte solidă a populațiilor europene, care vine din paleolitic, neolitic și epoca bronzului, după aceea, diferențele care au venit în ultimele două mii de ani, cu populațiile migratoare care vin în timpul evului mediu dinspre est, inclusiv maghiarii, au o influență genetică minimă asupra populațiilor… Câteodată ele își pot impune limba, numele țării. Bulgaria – bulgarii au fost o populație turcică care și-a impus numele asupra populației slave care trăia în acel moment pe teritoriul Bulgariei, dar nu își impun genetica. Dacă ne uităm la genetica populațiilor din jurul nostru, este o populație extrem de veche care vine din zorii omenirii în Europa și care s-a schimbat din punct de vedere genetic foarte puțin, în ultimii două mii de ani”, punctează Mihai Netea la două decenii după ce metodologia și tehnica au început să permită izolarea ADN-ului din rămășițele umane.
Trackbacks/Pingbacks