„Poate nu știți că școala nu vă mai aparține. Cetățenii României plătesc pentru ea, o susțin din taxe. Dar ce se face în școală, ce se predă, cum se predă, care sunt obiectivele școlii, acestea sunt lucruri asupra cărora cetățenii care plătesc pentru existența sistemului de educație nu mai au mare influență. Sistemul de educație e susținut financiar de cetățeni și controlat de corporații”, scrie istoricul Mircea Platon pe pagina sa de facebook.
„MEC ne anunță cu mândrie că ”reprezentanți ai unor companii și organizații de business care împreună înseamnă peste 50% din PIB-ul României” au stabilit temele-cheie ale învățământului românesc: ”Pentru prima dată în România, societatea civilă și mediul privat, reprezentând peste 50% din PIB-ul României, s-au constituit sub forma unei alianțe, numită „O Voce pentru Educație”. Aceasta s-a format în contextul redactării unui nou proiect de lege a educației (2022). Obiectivul alianței este de a contribui la reformarea reală a sistemului de învățământ.”(…) Cu alte cuvinte, așa cum s-a întâmplat cu multe din casele vechi, și școala a fost retrocedată unor moștenitori fictivi. Rezultatul va fi o ruină”, scrie autorul cărții Deșcolarizarea României.
Citește și- Un „succes” dureror: deșcolarizarea României
„Ministrul Câmpeanu spune că profesorul se va redefini ca „facilitator către nenumăratele resurse de pe internet”. Exact această idee, identică, stă la baza lucrării lui Iván Illich despre ”deșcolarizarea societății”. Când am scris despre Deșcolarizarea României am arătat că rețelele care au pus pe butuci sistemul de învățământ din România vor transformarea profesorului în facilitator de căutare pe google și că par a ieși, dpdv ideologic, și din negura ideilor lui Illich (că nu mai scăpăm de acest șir nesfârșit de Ilici care ne-au mâncat zilele și țara).(…) Dacă lucrurile curg de la sine, ce nevoie mai avem de acești facilitatori ai schimbării silnice care sunt oamenii noștri politici?” punctează Mircea Platon asupra dubiosului traiect al educației românești, într-o postare anterioară. „De ce există MEC? Ca să ne spună care sunt trendurile globale împotriva cărora nu putem face nimic?(…) Opriți ”progresul”. Acesta nu e mersul istoriei, ci bâjbâiala unor imbecili”, scrie redactorul-șef al publicației Convorbiri Literare din Iași.