„De ce să mai votăm, dacă poate decide, în locul nostru, istoricul de vot?” întreabă cu sarcasm jurnalistul Patrick Andre de Hillerin într-un articol pentru Libertatea, în care explică de ce scandaloasa finală de la Eurovision ar trebui să ne înspăimânte pentru viitorul politic al continentului.
„În toată această întâmplare, îngrijorări ar trebui să trezească nu faptul că Ucraina a câștigat concursul, ceea ce era previzibil de la început, indiferent de calitatea artistică a melodiei prezentate, ci modul în care EBU (Uniunea Europeană de Radio și Televiziune) a înțeles să procedeze… Ei, bine, acești membri importanți ai EBU (am numit BBC, RAI, France Television) nu doar că nu au cerut, până acum, lămuriri de la organizatori în legătură cu această anulare a voturilor juriilor din 6 țări, dar în programele sau pe site-urile lor nici măcar nu și-au informat publicul că Ucraina a câștigat Eurovisionul în urma unei proceduri nemaiîntâlnite și destul de dubioase(…) Nici Deutsche Welle, un alt important membru al EBU, aflat în proprietatea statului german, nu vede vreo problemă în modul în care s-au desfășurat procedurile”, scrie Patrick Andre de Hillerin, punctând necruțător: „repere aproape necontestate în lumea presei nu reacționează deloc la ideea că în Europa anului 2022 niște voturi pot fi nu doar anulate, ci și înlocuite după cum crede organizatorul că ar fi mai bine, ar trebui să ne îngrijoreze foarte tare. Să ne înspăimânte, chiar. Pentru că este un semnal că ideea de vot în sine nu este, așa cum credeam cei mai mulți dintre noi, sacră.”
Citește și: „Trenulețul” sufletului românesc zdrobește politica!
„Cum ar fi, deci, ca în alegerile pentru PE să intervină Comisia Europeană, de exemplu, pe post de EBU, și să anuleze voturile din 6 țări? „Am văzut noi niște iregularități în procesul de vot și am anulat voturile”, ar suna comunicatul CE, care ne-ar mai spune că voturile din cele 6 țări n-au fost complet anulate, ci au fost înlocuite cu voturi estimate la nivel european, în funcție de istoricul de vot al țărilor respective în cadrul alegerilor anterioare. Nu vă grăbiți să spuneți că așa ceva este imposibil, pentru că nu este. Nu mai departe de anul 2004, în Ucraina au fost anulate rezultatele votului din turul al doilea al alegerilor prezidențiale, după ce SUA și state membre ale UE au anunțat că nu recunosc validitatea acestora, deși nu au fost niciodată aduse dovezi ale unor fraude semnificative”, mai scrie jurnalistul.
„Dacă o organizație atât de importantă precum EBU, care reunește instituții formatoare de opinie la cel mai înalt nivel european, poate decreta că nu-i plac anumite voturi și că le înlocuiește ca să fie mai acceptabile, viitorul construcției europene nu arată deloc promițător. Dacă asta este euro-viziunea pentru viitorul UE, putem să nu ne mai zbatem mimând democrația… Totul, în aplauzele unanime ale unei prese europene din ce în ce mai puțin interesate să-și pună și să pună întrebări”, concluzionează cu tristețe Patrick Andre de Hillerin.