UPDATE: Punctajul scandalos acordat de juriul de la București piesei „Trenulețul” pare să fi ieșit din…„burta” organizatorilor. Juriile a şase naţiuni participante au fost descalificate, din cauza unor nereguli, a anunţat EBU. În locul lor a fost introdus „un rezultat agregat înlocuitor” pentru fiecare țară în cauză (atât pentru a doua semifinală, cât și pentru marea finală), calculat pe baza rezultatelor altor țări cu un istoric de vot similar! Cele şase jurii naţionale descalificate au fost Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia, San Marino și… România.
Știrea inițială:
„Locul 7!!!! Locul 2 la televoting. Multumim!!!! Thank youuuu! Peace, Love, Folklore and Rock’n’Roll!” au scris băieții de la Zdob și Zdub pe pagina lor oficială după finala Eurovision, câștigată previzibil de Ucraina. „Trenulețul”, piesa lor cu puternic mesaj unionist, a zguduit sufletește românimea, oferind indirect și o tristă radiografie politică: juriul din România a acordat ZERO puncte Moldovei și 12 puncte Ucrainei, la fel procedând și juriul de la Chișinău.
Excepțională din punct de vedere muzical, piesa a electrizat publicul prezent la Torino și a mobilizat suflarea românească din întreaga Europă: a strâns 239 de puncte prin televoting datorită versurilor simple, ce vorbesc despre existența unui singur popor pe cele două maluri ale Prutului:
„Merge trenul, parcă zboară,
Dintr-o țară-n altă țară.
Merge și nu poate pricepe:
Care țară? Unde-ncepe?
Țară veche, țară nouă,
Parcă-i una, parcă-s două.
Ba aparte, ba-mpreună,
Parcă-s două, parcă-i una.
Hey how! Let’s go!
Folklore și Rock’n’roll.
Pleacă trenul!
Unde esti ?
Chișinău – București.
Și-ntr-o țară, și-n cealaltă
Joacă hora laolaltă.
Și în fiecare țară
Face farmece vioara.
Când ajunge trenu-n gară,
Parcă n-a ieșit din țară,
Parcă-a mers, fără să iasă,
De acasă pân-acasă.”
„Despre cum s-a comportat juriul din Basarabia la adresa fraților și invers, se merită de discutat. Deși, nu știu dacă obținem ceva. Publicul a votat Unirea oricum. Suntem uniți de facto. Să auzim doar muzică de petrecere nu Împușcături, nu plânsete de disperare, Trăiască România Mare!” scrie pe pagina sa de facebook fosta colaboratoare a formației, Liuba Sârbu. „Dacă tot recunoașteți că Eurovision e un concurs cu miză geo-politică, atunci România putea să arate Europei, la oră de maximă audiență și pe toate televiziunile europene, că două țări sunt una! ZERO puncte a dat România unei piese muzicale în care s-a pronunțat numele capitalei României: București! Îi rog pe colegii mei din TVR sa facă public numele ălora care au decis așa”, scrie și omul de televiziune Dan Negru pe pagina sa de socializare.
Punctul culminant din videoclipul oficial, lansat în decembrie anul trecut, este concentrat pe imaginea unei carpete cu figura lui Ștefan Cel Mare, în fața căruia toate personajele din „trenuleț” iau poziția de drepți, izbucnind apoi într-o petrecere comună. Propunerea ca piesa să reprezinte în comun România și Republica Moldova la Eurovision a devenit rapid foarte populară. Însă forurile din România au ales melodia celor de la WRS, caracterizată de Mihai Neamțu ca „o tristețe: versuri în limba spaniolă, bărbați efeminați, estetică trans, gesturi vulgare, crase aluzii sexuale”, care a ocupat locul 18 din 25 de țări participante.