Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ Lege și Justiție din Polonia, susține că Germania încearcă să transforme Uniunea Europeană într-un „al patrulea Reich german” federal, informează The Daily Mail. „Dacă noi, polonezii, am fi de acord cu acest tip de supunere modernă, am fi înjosiți în diferite moduri”, a mai declarat Kaczynski, în vârstă de 72 de ani, care este și unul dintre cei patru vicepremieri de la Varșovia.
Fratele geamăn al fostului președinte Lech Kaczynski, mort în controversatul accident aviatic de la Smolensk din 2010, a făcut declarațiile într-un interviu acordat cotidianului polonez de dreapta GPC. Potrivit liderului polonez, Curtea de Justiție a UE este folosită ca „instrument” pentru ideile federaliste, vicepremierul polonez subliniind că unele țări „nu sunt entuziasmate de perspectiva construirii unui al patrulea Reich german pe temelia Uniunii Europene”.
Polonia este implicată într-un lung diferend cu Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește reformele din justiție pe care PiS le-a promovat din 2015 încoace. Varșovia a decis să nu-și încalce sau modifice Constituția pentru a aplica norme supra-naționale impuse de la Bruxelles, atunci când acestea contravin legii naționale fundamentale. Poziția este pe deplin împărtășită de premierul polonez Mateusz Morawiecki, acesta declarând la televiziunea națională că decizia UE reflectă o tendință de „centralism birocratic” care „trebuie oprită”. În schimb, Bruxelles-ul a amenințat Polonia cu sistarea fondurilor de redresare post-pandemică, iar Curtea de Justiție a UE a hotărât ca guvernul polonez să plătească o amendă zilnică până la desființarea „camerei disciplinare” pentru judecători, pe care o consideră un tribunal nelegal constituit.
Citește și: Cu tunurile pe Constituție!
Acuzele aduse de polonezi sunt indirect sprijinite și de acțiuni cu ecou la București. Judecătorii naționali pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale ce contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele sale financiare sunt lăsate neapărate, se arată într-un comunicat al CJUE care subliniază și faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii. Se afirmă, cu alte cuvinte, primatul dreptului UE în fața celui național, remarcă R3media. Curtea Constituțională a României a respins de facto decizia CJUE, arătând printr-un comunicat de presă că efectele sale se pot produce numai dacă ar fi modificată Constituția României. „În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, se arată în comunicatul CCR.