De parcă efectele pandemiei și ale crizei politice nu ne-ar fi de ajuns, tensiunile ce pot escalada spre conflicte par să se strângă în vecinătatea României. Oprirea tranzitului de gaze prin teritoriul Ucrainei odată cu darea în folosință a gazoductului Nord Stream 2 ar putea duce la un război „la scară largă” între Moscova și Kiev, consideră șeful companiei Naftogaz Ucraina, Iuri Vitrenko, într-un interviu publicat de Financial Times. Publicația subliniază că oficialii de la Kiev sunt îngrijoraţi de lipsa fermităţii Europei de a sprijini calea prooccidentală a Ucrainei.
„Dacă nu va mai exista un tranzit fizic (de gaze) prin Ucraina, acest lucru va crește probabilitatea unui război amplu între Rusia și Ucraina, cu toate consecințele care decurg din acesta”, a declarat Vitrenko, potrivit Flux24, care preia știrea. Acesta mai spune că Rusia poate folosi Nord Stream 2 ca „armă geopolitică”, aspect larg vehiculat de oficialii de la Kiev, în frunte cu președintele Volodimir Zelenski.
Controversatul gazoduct Nord Stream 2, care leagă pe sub Marea Baltică portul rusesc Vîborg de cel german Greifswald, a fost finalizat în septembrie. În octombrie, președintele rus Vladimir Putin anunța că prima linie a conductei a fost deja umplută cu gaz iar a doua ar putea fi completată până la sfârşitul lunii decembrie. Kremlinul a cerut Germaniei să aprobe rapid Nord Stream 2, argumentând că aceasta va contribui la reducerea deficitului de gaze naturale cu care se confruntă Europa şi creşterea preţurilor la energie. În acest moment, este așteptată decizia autorității de reglementare de la Berlin, în baza căreia Rusia ar urma să pompeze anual până la 55 de miliarde de metri cubi de gaz natural direct în Germania.
Nu e liniște nici spre vest…
O altă „bombă cu ceas” în apropierea României este anunțată de Christian Schmidt, înaltul reprezentant al UE pentru Bosnia și Herțegovina. Acesta scrie într-un raport către ONU că pericolul unui conflict armat este „foarte real” în statul multietnic din Balcani, sârbii fiind foarte aproape de constituirea propriei armate. „Acțiunile echivalează cu secesiunea fără a o proclama” raportează Schmidt, cu atât mai mult cu cât liderul sârbo-bosniac Milorad Dodik a anunțat că va cere armatei bosniace să se retragă din Republika Srpska (regiunea sârbească a țării). Mai mult: Dodik nu s-a sfiit să invoce „prieteni” gata să-i sară în ajutor, în caz că Occidentul ar încerca să intervină militar în situație, relatează Mediafax.
Tot prin vecini, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naționale al Cancelariei Premierului ungar, declara duminică la Tevel, de Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc, că aceasta este o solicitare legitimă a secuilor. În paralel cu focul de veghe aprins în comuna din sudul Ungariei în semn de solidaritate cu secuii, alte asemenea manifestări se derulau în Transilvania. În momentul aprinderii focurilor de veghe, Consiliul Național Secuiesc publica pe pagina sa de socializare manifestul evenimentului, care subliniază încă o dată „necesitatea” autonomiei teritoriale a „Ţinutului Secuiesc ” și reiterează convingerea participanţilor că Uniunea Europeană trebuie să revizuiască interpretarea „rigidă şi depăşită” a dreptului la autodeterminare. „Fie că e vorba de autodeterminare internă în cadrul statului, ori de independenţă, acest drept nu revine doar populaţiilor statelor, ci tuturor comunităţilor care, pe parcursul istoriei, şi-au păstrat particularităţile lor naţionale, lingvistice, culturale şi religioase pe pamântul lor natal”, se afirmă în manifestul semnat de Balázs Izsák, președintele CNS.