O scrisoare deschisă adresată Guvernului și Consiliului Concurenței de către administratorul unei fabrici cu profil alimentar face o radiografie cruntă a discriminării pe care trebuie să o înfrunte producătorii români în propria lor țară. „ Am construit, cu eforturi greu de imaginat, o FABRICĂ MODERNĂ de înghețată, într-un județ despre care toată lumea spune că este un JUDEȚ SĂRAC. Am dorit și am reușit să produc în această fabrică, un DESERT INDUSTRIAL DE CEA MAI ÎNALTĂ CALITATE (fabricat exclusiv din ingrediente naturale, cu lapte proaspăt și fără niciun aditiv), pe care consumatorii chiar îl apreciază pe măsură și ne reproșează permanent faptul că îl găsesc în prea puține magazine”, susține Irina Filip în scrisoarea deshisă care are déjà sute de distribuiri pe rețelele de socializare.
„Prețurile la care firma mea vinde către retaileri (sau mai corect, VREA să vândă) sunt semnificativ mai mici decât prețurile produselor similare importate, aflate la vânzare în toate magazinele comerțului modern. În ciuda acestor caracteristici, care înseamnă mare potențial de vanzare, PRODUSELE firmei mele SE AFLĂ, dupa doi ani de existență, în vitrinele a MAI PUȚIN DE 10% DIN NUMĂRUL TOTAL DE MAGAZINE care vând astfel de produse în comerțul modern din România”, susține Irina Filip, care detaliază apoi tratamentul de care s-a „bucurat” din partea a șapte companii de retail, care domină piața din România.
Citește și: Date-șoc: România ca simplă piață de desfacere
„Vă supun acum atenției, Art. 5, lit. g din Legea Concurenței Nr. 21 din 10 aprilie 1996, republicată: „ Sunt interzise (…) orice practici concertate (…) care au ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care urmăresc: (…) g) eliminarea de pe piață a altor concurenți, limitatea sau împiedicarea accesului pe piață și a libertății exercitării concurenței de către alți agenți economici…”.
Oare, nu este evident că atitudinea comună a celor 7 rețele enumerate mai sus, vizează tocmai „ limitarea sau împiedicarea accesului pe piață și a libertății exercitării concurenței” în ceea ce privește produsele firmei mele?
O altă practică a retailerilor care activează pe piața din România, profund incorectă și comună tuturor rețelelor, este refuzul categoric de a discuta cu producătorul prețul de raft al produselor și aplicarea arbitrară a adaosurilor comerciale (atât de mari uneori, încât fac produsele nevandabile). Asta înseamnă utilizarea adaosului comercial ca instrument extrem de eficace în influențarea drastică a volumelor de vânzări ale fiecarui produs”, punctează producătorul român.
Citește și: Ca-n colonie: dureroasele cifre din agrobusiness
„ACEASTĂ SITUAȚIE absurdă, DE NEIMAGINAT ÎNTR-O PIAȚĂ LIBERĂ, menită să suprime cele mai oneste afaceri din domeniul producției alimentare, NU AFECTEAZĂ DOAR FIRMA MEA, CI MULTE ALTE AFACERI DE TALIE NAȚIONALĂ, din același domeniu.
Cunosc personal producători români de produse (fără aditivi) din carne, producători români de conserve (fără aditivi) din legume și fructe, producători români de alimente ecologice, cu toții fiind furnizori ai unor produse de cea mai buna calitate și cu toții aflându-se în aceeași situație dramatică și inacceptabilă, în care, ca și noi, nu sunt primiți în retailul modern (sau sunt primiți ca și noi, pe ici-pe colo, doar „de spoială”) și nu sunt lăsați să-și dezvolte produsele de bună calitate pe piața în care produc, adică pe piața din România. Și asta în condițiile în care rafturile din România abundă de produse alimentare îndoielnice, unele la prețuri mai mari decât ale produselor alimentare de calitate.
O piață liberă, ca și o societate liberă, sunt acelea în care MERITOCRAȚIA este cuvântul de ordine.
Dar piața alimentară din România funcționează după model dictatorial, iar exemplele pe care vi le-am dat aici sunt mai mult decât edificatoare. Dacă pentru produse impecabile calitativ și cerute de consumatori (vândute la prețuri mai bune decât multe alte produse fabricate cu aditivi) nu este loc pe rafturi, e limpede că regulile după care funcționează piața noastră, nu sunt cele ale unei piețe libere.
NICĂIERI ALTUNDEVA, ÎN EUROPA SAU ÎN LUME, SĂ FII PRODUCĂTOR ÎN ȚARA TA, NU ESTE UN MOTIV DE DISCRIMINARE, ci dimpotrivă”, mai scrie Irina Filip în scrisoarea deschisă pe care o puteți citi integral AICI.