Select Page

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat vineri dimineața, la prima oră, Legea privind instituirea stării de alertă, după ce în miez de noapte Guvernul a adoptat și Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel naţional şi a măsurilor adiacente. Totul a decurs „pe repede-înainte”, proiectul de lege fiind trimis la începutul săptămânii în Parlament și votat în cele două camere, miercuri și joi.

Acoperirea legală pentru noile măsuri se află sub semnul întrebării, însă, cel puțin până luni: legea promulgată de președinte intră în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, potrivit articolului 78 din Constituție. Adică pe 18 mai. Iar Curtea Constituțională a arătat joi că Ordonanța de urgență din 2004, care reglementează starea de alertă, este constituțională, dar nu poate să restrângă drepturi și libertăți ale cetățenilor. Totodată, CCR a mai constatat că Guvernul nu poate delega „unei autorități/entități administrative ceea ce el însuși nu deține în competență”, iar Comitetul Național Special pentru Situații de Urgență nu are autoritatea de a restrânge drepturile și libertățile cetățenilor.

Starea de alertă introdusă, astfel, cu data de 15 mai, are o durată de 30 de zile și poate fi prelungită. Se instituie obligația de a purta mască de protecție în spațiile publice închise (magazine, instituții, mijloace de transport în comun, etc) iar pentru a putea părăsi localitatea de domiciliu avem obligația, în continuare, de a completa un formular pe proprie răspundere. Libera circulație în afara granițelor este, de asemenea, îngrădită de anumite condiții. În mediul virtual, îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale pe durata stării de urgență și perpetuarea pe durata celei de alertă a generat, deja, o invitație pentru vineri, 15 mai, la „o plimbare pentru libertate în Piața Victoriei” din București, începând cu ora 17:00.

Noua situație a fost implementată cu mai multe „scăpări”: actul normativ prin care se stabilește obligativitatea purtarii măștii nu precizează nici măcar că aceasta trebuie să fie „de protecție”, lăsând loc de interpretări…chiar comice. De asemenea, printre motivele oficial acceptate pentru ieșirea din localitate nu se numără achiziționarea de bunuri de strictă necesitate, care ar fi fost utilă românilor din localitățile de mici dimensiuni, unde nu există mari lanțuri de magazine. În actul normativ s-a mai strecurat o eroare, la articolul 66: se prevede o amendă de până la 10.000 de lei, cu referire la litera „t” a articolului 65, literă care nu există.