Curtea de Justiție a UE a suferit pe 5 mai cel mai dur atac din istoria sa: într-o decizie care pune „în cui” planul de sprijin european al economiilor, Curtea Constituțională germană a calificat ca „îndoielnică” răscumpărarea masivă de datorie publică de către Banca Centrală Europeană. Mai mult, instanța supremă germană nu va autoriza Banca Centrală a Germaniei să participe la acest program anti-criză, dacă BCE nu demonstrează în trei luni că nu a depășit limitele stabilite de tratatele europene.
De o virulență rară, decizia solicită o analiză „completă și detaliată” a „proporționalității” măsurii și, altfel zis, cere ca „BCE să demonstreze că beneficiile pentru economie sunt mai mari decât inconvenientele”, după cum remarcă Adrian Pătrușcă în EVZ. Judecătorii de la Karlsruhe refuză, astfel, să se supună avizului Curții de Justiție a UE, care valida la sfârșitul lui 2018 competențele BCE, dar care a „ignorat total consecințele sale economice”.
Decizia poate fi privită cu maximă ușurință și ca o reacție de apărare a intereselor Germaniei, nu tocmai dispusă la ajutorarea economiilor de care s-a folosit pentru a deveni „locomotiva UE”. Efectul, însă, poate fi unul de bumerang: „Este vorba de o declarație de război către Curtea de Justiție a UE, și ea va avea consecințe grave (…) Este o invitație și pentru alte țări să ignore pur și simplu deciziile care nu le convin”, consideră Joachim Wieland, profesor de drept la Universitatea de Științe Administrative, citat de Bloomberg.
Într-o reacție imediată, Ministrul polonez adjunct al Justiției, Sebastian Kaleta, a și afirmat că decizia Curții Constituționale germane arată „o dată în plus” că UE nu are autoritatea de a se amesteca în problemele juridice ale Poloniei. În România, vestea cade exact când președintele Klaus Iohannis a atacat virulent Curtea Constituțională, și implicit Constituția, sub „scutul” unei decizii a CEDO.